Pajiști
Autor: Victor Bragagiu
Album: Rugăciune în Cale
Categorie: Incurajare
Ies pe cer buluc mioare
Ca să pască până-n zori,
Cu dârjaua pe spinare
Craiul Nou pășește nori.
Și le mână, și le-adună
Cu refrene ciobănești
În cuvintele de lună
La izvoarele cerești.
Parcă-aud din jos de noapte
Fluierul prelung de baci
În uimirile din șoapte
Fremătânzilor copaci.
Mă încântă melodia
De-mi răsună ca ecou
Inima-n melancolia
Înstelatului tablou.
Tot visez și-mi este bine
Ne-așteptând vreun vicleșug
În dansândele lumine
Din pâlpâitorul rug.
Mă înalț, Doamne, din Paște
Ca lăstar nechibzuit
De-a vedea și de-a cunoaște
Minunatu-Ți infinit.
Somnul mi-a fugit din gene
Rimele îmi vin șuvoi
Din pământul prins în lene,
De la ciurdele de oi.
Aș dormi, ci-mi este jale
Ca să pierd un ceas din trai
Că-i odihnă, că e Cale -
Viața îmi respiră-n rai.
Răsăritul blond când curmă
Pășunatele din nopți
Văd cum turmă după turmă
Se coboară-ncet din bolți.
Le mai răvășește-n lână
Zbenguitul vânt stelar
Când apun ele spre stână
După-a zărilor hotar.
Iar eu mă ridic din vise
Și obrazu-n rouă-mi spăl
Îmi șterg scrise și nescrise
Cu a dimineții văl.
De pornesc din nou cu dorul
De la masul în tăciuni
Să ajung lângă izvorul
Unde, Doamne, ne aduni.
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/108906/pajisti