Azi veştile triste
rămân sigilate în urne
blochez soneria pe mute
testez puterea din lanţul luminii
sunt gratis perfuzii albastre
un văl invizibil înfăşoară trecutul
traversând ţarini păduri şi câmpii
pilonii privirii au borne în cer
umbra şoimului verde
m-atinge în treacăt pe frunte
şi tocuri de sticlă apasă pe cord
tăcerile noastre devin dureroase
din brâul morganei slobozeşte un eol
acorduri de harfă pe frecvenţe şi unde
răzleţe îndreaptă o mie de gânduri
privind împreună o stea împărţim
din alt loc din alt timp din alt univers
ceva din sclipirile sale adună luceferi
în iarbă cad flori din castani rând pe rând
şi-apoi seara aceasta rămân
la marginea clipei,
inimă!