Profeții și viața lor grea
Autor: Laura Daniela Marinau
Album: Profetii
Categorie: Cincizecime
De-ai fost ales să-I fii proroc,
Știi tu a-I prețui onoarea?
Prin jertfă, să-I afirmi valoarea? . .
El te-a chemat, n-a fost noroc!
Destinul de profet a fost mereu
Ciudat și greu, expus la durere,
Cu harul de-a grăi cu putere:
„Așa vorbește Domnul Dumnezeu!”
Primul profet în lume-a fost Abel,
Pe care Isus l-a adeverit:
Căci a fost omorât neprihănit,
După ce-a prorocit, jertfind un miel.
Noe a fost disprețuit mereu,
Pe când potopul- lumii vechi vestea,
Și arca în familie construia,
Dar a privit întâiul curcubeu!
Iov a ajuns „văzător-cerșetor”,
După ce toți copiii i-au murit
Și-averea mare i s-a risipit,
Dar era în Duhul un martor!
El L-a vestit pe Răscumpărător:
Că este Viu, c-avea să vină-n lume
Să o salveze și să o îndrume,
El aștepta-n chin pe Mântuitor...
Avraam a fost prietenul-proroc
Al lui Adonai-Domnul Preaînalt,
Salvare pentru Lot a câștigat,
Dar, a fost încercat și el prin foc!
Moise, ca prunc, plutea în arca lui,
Și crocodilii nu l-au devorat,
A fost înfiat ca nepot de-mpărat,
Ajuns-a-n pustie fiu al Domnului!
Și multă-mpotrivire a răbdat
De la Israel, în drum spre Canaan,
A fost sfidat de Core și Datan,
Dar blând, pentru toți s-a rugat!
Samuel, sfânt de Ana dedicat
Lui Dumnezeu, în Cortul Întâlnirii,
Plângea, pentru păcatul răzvrătirii,
Pe Saul, când fusese lepădat!
Psalmistul David a fost încercat
De regele nebun, și chinuit,
Ca un fugar nevrednic hăituit,
Dar l-a cruțat, și-a fost și el iertat!
Isaia, ce-a văzut Tronul Măririi,
Ca martor, a umblat desculț și gol,
În Israel a fost umil simbol,
Vestind robia –prețul răzvrătirii!
În duh, profetul -poet contemplase
Jertfa lui Mesia, Mielul curat,
Și-a fost ucis și el nevinovat,
Din hotărârea regelui Manase!
Ieremia, sfânt trist, era proroc,
Ce-n lacrimi trăia, robia vestea,
Neprimirea soliei îl durea,
În suflet simțind al Domnului foc!
Iar Ezechiel cereale a mâncat
Gătite pe gunoiul de la vite! . .
A trăit moartea soției iubite,
El fiind simbol, de Domnu-ndoliat. .
Daniel a avut un falnic destin
Pe care, unii creștinii umili, l-ar dori
Sau, poate, de cord, între lei, ar muri,
Așteptându-l pe solul-înger divin!
Osea, soție- o curvă, și-a luat,
Care, deși trei copii i-a născut,
L-a-nșelat, ca poporul căzut-
Cu idolii, pe Domnul PreaÎnalt!
Șirul de profeți vechi-testamentari
Nu s-a-ncheiat, însă, cu Zaharia,
Numit de Isus: fiu lui Barachia,
Cel lapidat între templu și-altar!
Ioan Botezătorul a fost cel mai mare
Profet, din femeie născut, nazireu,
Ucis de Irod, pentru Dumnezeu,
Doar amic, pentru Mire-n splendoare!
Despre proroci sub Noul Legământ:
Apostolii au fost martirizați
Ori chin au răbdat, ca Ioan, exilați,
N-au avut trai ușor pe pământ!
Profet Suprem, Divin, a fost Isus,
Care, prin suferință, S-a sfințit,
Deși a fost Logos Desăvârșit,
A pătimit, ca să domnim toți sus!
Deci, de-ntâlniți un „Vas cu Da și-Amin”
Și vă descoperă o taină mare,
Însă trăiește-n lux și-n desfrânare,
Să nu-l urmați! Nu e un glas divin!
Amin!
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/109019/profetii-si-viata-lor-grea