Nenorociri se prevestesc
Ezechiel cap. 6


Domnul lui Ezechiel îi spune
Cu fața, spre munți să privească
Și ca să proorocească-l pune;
Ce-i spune El, să le vorbească.

Altarele vor fi zidite
Iar stâlpii, vor fi dărâmați
Trupuri de morți, jos, risipite
Pe stâlpi de jertfă, așezați.

Oasele celor morți se sfarmă
Pe altare se vor risipi.
Cetatea lui, să se destrame
Și tare se vor pustiii...

Altare pe înalțimi surpate
Cetățile, sunt părăsite
Pedepse peste tot sunt date,
Când Domnul promite, nu minte.

Acei ce de sabie scapă
Vor fi în lume risipiți,
Nenorocirea îi așteaptă
Ei, de alții vor fi robiți

Acolo unde-s în robie
Inima lor, va fi zdrobită.
Cu idolii, au vrut sa fie
Iar fapta lor, e pedepsită.

Pe Domnul să Îl recunoască
Indiferent unde ar sta
Și lumea din jur să cunoască
Pe Dumnezeu și slava Sa.

Cei care vor merge departe,
De ciumă toți, vor fi răpuși.
Cei care stau pe loc, aproape,
De sabie vor fi străpunși.

Iar cei care-s împresurați
Cu toți, de foame vor pieri
Cu toți la moarte vor fi dați
Caci Domnul, Îi va nimici.

Pe Dumnezeu, vor recunoaște
Când morții pe altar vor sta;
Mânia Lui, o vor cunoaște,
Pedeapsa Lui, vor căpăta.

Toți din Israel vor vedea:
Mare-i mania Domnului!
Și cei din Iuda vor afla
Ce mare e puterea Lui.

va urma