Atâta-i de plăcut
Autor: Viorel Balcan
Album: Taine care vorbesc
Categorie: Laudă și închinare
Atâta-i de plăcut
Atâta-i de plăcut, să simți fiorul,
În Casa Sa, la talpa Lui de Sfânt !
Se bucură în cer oștirea mare,
Și tremură în plâns, căsuța care,
E câștigată prin Calvar, și legământ.
Atâta-i de plăcut, să-I simți dulceața,
Ce-i mană pentru suflet, Cuvântul este El !
Cu lacrimi pe obraji, plâng în rugăciune,
Acele mame, pentru feciorii ce-n lume,
Încă mai poartă, o haină de rebel.
Atâta-i de plăcut, să vezi cum ,, orbii ‚’’
Ce-odată te-njurau, acum sunt cu Hristos !
S-au ridicat și șchiopii de jos să spună,
Că surzii aud, chiar muții vor să spună,
Că-s dezbrăcați, de traiul tâlhăros.
Atâta-i de plăcut, când te îndeamnă,
Cei înrolați, pentru Hristos să Îl urmezi !
Îmi arde-n piept, dorința de a-I spune,
Că încă am pe cei iubiți în lume;
Prin harul Tău, Stăpâne, să-i salvezi!
Atâta-i de plăcut, când voci se-nalță,
Ca fumul de tămâie, slăvind pe Creator !
Si chiar de ai purta o inimă de piatră,
Ce zbiară că nu vrea să fie descuiată,
Adu-o la Golgota, găsi-vei Salvator !
Atâta-i de plăcut când adăpost îți este ,
Biserica zidită, prin jertfa din Calvar !
A fost un timp când, rătăceam departe,
Ademeniți eram mereu, de-acele fapte,
Iar gândul mântuirii, mă face să tresar !
Viorel Balcan 22 iunie 2013
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/110566/atata-i-de-placut