DECOLAREA

Ne vom desprinde de-acest pământ străin
Pe care locuim doar pentru pregătire
Urmăm cu-ncredințare preanobilul destin
Știind că ne așteaptă cereasca strălucire.

Vremelnica suflare din ființă se va stinge
Și legăturile cu huma se vor dezintegra
În mediul mult râvnit viața nu se frânge
Și numai adorarea ne va interesa.

Momentul hotărât să trecem în hotarul
Unde-am trimis speranțe și rugă și cântări
Îl așteptăm să vină știind că este darul
Ce-mpodobește starea de binecuvântări.

Doar amintiri frumoase vom duce în Cetatea
Superb iluminată de aștrii călători
Uita-vom ca presat, puternic, greutatea
Să fure bucuria din sfinte sărbători.

Mult nu mai e pân’ ne-mbarcăm spre țintă
Convingerea e vie exact ca la-nceput
Trăirea în Hristos, desigur, ne încântă
Ce har...ce har c-atunci L-am cunoscut!

Să nu lăsăm rutina, subtil, să ne atragă
În starea-n care duhul se lasă adormit
Că știm că privegherea, în mod direct, ne leagă
De tot ce ni s-a dat, de tot ce am primit.

Ne vom desprinde de-acest străin pământ
Și ne încântă gândul la zonele stelare
Când vom păși în spațiul promis prin Legământ
Dincolo de morminte, de lut și frământare.

George Cornici/28 Iunie, 2013