Vedeniile continuă pentru Ezechiel
Ezechiel cap. 42


Din nou proorocul e plimbat
Toate să fie măsurate
Și multe i s-au arătat
Căci, erau calculate toate.

Ei toate le puteau vedea
Îi explica, ca el să știe
De ce să facă, ii vorbea
Și toate, ce urmau să fie

Poartă cu poartă au văzut
La fel odaie cu odaie
Și curți imense a străbătut
Și a văzut multe altare

Preotul jertfe aducea
Cu haine scumpe, împodobite
La urmă, el le dezbrăca
Ele erau haine sfințite

După ce tot a măsurat
Omul, locul l-a despărțit
Și locul l-a delimitat
Pe cel spurcat de cel sfințit

La Poarta de la răsărit
Se aude glasul Domnului
Pământul tare a strălucit
Căci mare era glasul Lui

Vedenia aceasta se mărea
Și lui ii pare cunoscută
Ca cea de la Chebar era
Proorocul simțea slavă multă

Și la poarta de răsărit
Slava Domnului a intrat
În duh din nou a fost răpit
Și în curte l-a auzit

Lângă prooroc un om era
Ce toate i le-a arătat
El Casa Domnului vedea
Și Numele Lui, sfânt, curat

Și lui începe să îi spună
De Israel și a lui răință
El nu a vrut să se supună
Și n-a avut deloc, credință

Iar Domnu-i va îndepărta
Și aspru îi va pedepsi
La fața lor nu va căta
Și milă de ei, nu-i va fi

Pe Ezechiel, Domnu-l îndeamnă
Această casă minunată
Tot Israelul să o vadă
Prin ea, mărirea se arată

De-a ei putere să vestească
După ce toate vor vedea
Pe Domnul să Îl recunoască
Slava și măreția, Sa

Și planul Casei să-l respecte
Și tot ce ei, îi aparține
Și ale Casei legi corecte
Să le păzească cât mai bine

Și tot ce Casa înconjoară
Este preasfânt, este curat
Și corect, toate se măsoară
ȘI totul este respectat.

va urma