Un misionar sosit din Uganda a povestit urmatoarele

Biserica lui avea o zi a darniciei, dar in loc sa-si trimita darurile la vreme pentru a fi impodobit locasul de inchinaciune, ei le-au adus duminica dimineata. Cand serviciul s-a terninat si misionarul statea privind multimea de daruri aduse la adunare, i s-a parut ca aude un zgomot.Privind pe culoarul dintre banci, el zari o fetita. Misionarul o intreba:

— Vrei sa vorbesti cu mine?

Foarte timida, fetita iesi in fata bisericii si spuse:

— Domnule, va rog, as vrea sa dau si eu ceva, si, varandu-si mana in haina saracacioasa, scoase o punga. O deschise si scoase unul dupa altul cativa pumni cu banuti de argint pana cand gramada de pe masa a ajuns sa valoreze mai mult decat darurile tuturor celorlalti la un loc.

Misionarul spuse:

— Nu trebuia sa faci acest lucru. Spune-ne de unde ai luat banii si-i vom duce inapoi (crezand ca fetita a furat banii)!

Copilul izbucni in lacrimi:

— Sunt toti ai mei.

Misionarul a exclamat:

— Nu pot fi ai tai. Tu esti prea saraca.

Adevarul a iesit la iveala: Fata s-a vandut pe sine ca sclava pentru ca sa dea banii la Biserica.

A te sacrifica pe tine insuti lui Dumnezeu, a deveni asa cum ar fi Dumnezeu daca ar trai El aici in lume, iata ce asteapta Dumnezeu de la noi, si iata cum il putem simti pe Dumnezeu viu in mijlocul nostru...