DIN CARTEA VIEȚII...

Din Cartea Vieții-am învățat
Că fericire nu există
Fără un trai subordonat
Celui ce-a fost crucificat
(Nu slovelor din vreo revistă)

Meniul oferit de ea
Conține mana necesară
Să fim în stare a lupta
Și a purta povara grea
În lumea plină cu ocară

În ea găsim asigurări
Că vom ajunge în Cetate
Mergând pe-ngustele cărări.
Sădește-n noi acele stări
De dragoste și demnitate.

Din Cartea Vieții-am înțeles
Că pocăința-i renunțare
La orice fel de interes
Ce nu rezultă în succes
În sfânta muncă, pe ogoare.

Ne cercetează zi de zi
Ne dă imbold spre veșnicie
Principiul ei ne va păzi
De cei ce rele vor urzi
În pământeasca pribegie.

Atât de mult o prețuim
Asimilând tot ce conține!
Constant spre Paradis suim
Când, integral, o împlinim
Dând Cerului ce se cuvine.

George Cornici/26 iulie, 2013