Te chem pe Tine, Doamne, din groapa de suspine...
Întinde mâna Tată...priveşte către mine...
Atâtea gânduri Doamne mă tulbură acum
Şi caută să mă piardă, să mă abată-n drum!

Îngenunchiat la cruce Te chem în ajutor
Sunt vremurile tulburi chiar în al Tău popor...
Iubirea ce odată în lanţuri ne lega
E parcă tot mai rece...şi lumea-i tot mai rea!

O, Doamne, Te apleacă cu dragoste spre noi...
Ne împresoară grijuri, şi lacrimi, şi nevoi,
Cel rău loveşte crâncen în sfânt poporul Tău...
Se zdruncină credinţa iar drumul e mai greu!

Se-ntreabă-acum creştinii...se-ntreabă fiecare
De ce e-ngăduită atâta nepăsare...
Atâta duşmănie în sufletul pustiu
Să ia cu ură viaţa la tată şi la fiu?

De ce? E întrebarea ce gura o rosteşte...
De ce? Suspină gândul...când Domnul ne iubeşte
Se-ntâmplă-aşa oroare? De ce ? Ecoul strigă
Un tată şi un fiu în chinuri să se stingă?

Privim acum spre ceruri şi Te rugăm Părinte
Măreşte-ne credinţa şi dă-ne gânduri sfânte....
Să Te-nţelegem Doamne....să nu cârtim acu'
De ce se-ntâmplă-atâtea o ştii Isuse, Tu!

Vulcan-11-08-2013
Mary