Moment de rugăciune
Autor: Viorel Balcan
Album: Taine care vorbesc
Categorie: Laudă și închinare
Moment de rugăciune
Către Tine bun părinte
Vin și azi să mă închin,
Și în Numele Acelui
Care-mi este al meu destin,
Vin să-ți spun cu bucurie,
[Căci în toate te găsesc.]
Și pentru iubirea-Ți sfântă,
Doamne, eu îți mulțumesc.
Vin din nou să-mi cer iertare,
De-ași fi bun, ași fi tăcut.
Dar mă doare nepăsarea,
Mă apasă ce-am făcut.
Am păcătuit cu mintea,
Când am fost nerăbdător.
Și cu mâna-n buzunare,
Eu am stat nepăsător.
Nu doresc să trag cortina,
Ca o scuză, că sunt om.
Dar la cin’ să strig Isuse,
Când te am pe Tine Domn ?
Unde pot găsi izvorul
Nesecat de apă vie ?
Mi-a ajuns să beau din mlaștini.
Doamne-l voi găsi în Tine!
Mă doboară întristarea,
Gândului ce orb se ține.
De acei ce-mi sunt departe,
De acei ce-s lângă mine.
Ce-ai găsit Tu în ființa-mi,
De-ai lucrat ca o minune ?
Când în noapte răcoroasă,
Mai strigat atunci pe nume.
Doamne, adu-i azi la Tine,
Pe acei ce nu te cheamă.
Strigă-mi fratele și sora,
Strigă-mi Tu, și scumpa mamă.
Nu-i lăsa să stea deoparte,
Ca și morile de vânt.
Să n u plece-n veșnicie,
Fără Tine, la mormânt.
Doamne, lacrima îmi curge,
Pentru acel ce-a îndrăznit,
Peste-obraz să-mi dea o palmă,
Și în suflet m-a rănit.
Nu îți cer să simtă-n viață,
Gustul amar al supărării;
Dă-i în dar, cămașă albă,
Pâinea dulce a iertării.
Nu lăsa să cadă-n șanțuri,
Frunzele ce încă-s verzi.
Că omida stă să-nghită,
Verdele de prin livezi.
Lăstărește-ți astăzi via,
Corzi, ce par uscate-n vânt.
Ca vierul ce-altoiește,
Să ne fie Duhul Sfânt.
Doamne, lasă-ți Tu lumina,
Și-n bârlogul de atei.
Și în mintea ce mai crede,
Căci credința-i obicei.
Sparge lacătul ce ține,
Ușa inimii-ncuiată.
Să cunoască azi mulțimea,
Că-i un Duh, un Fiu, și-un Tată !
Viorel Balcan 12 august 2013
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/112248/moment-de-rugaciune