Te laud Doamne, că eşti Creatorul! ...

Te laud Doamne, că eşti Creatorul
Atot ce-i viaţă, în măreţul Univers,
Iar în iubirea sfântă eşti Izbăvitorul
Din marea apostazie-a vieţii invers,
Când păcatu-a derutat divinul mers
Prin Lucifer, devenind răsculătorul,
Sfatul păcii, neglijindu-l ca demers
S-a remarcat că-Ţi e-mpotrivitorul!

Te laud Doamne, că eşti Salvatorul
Al lumii ce-a fost amăgită prin păcat,
De cel ce-a fost în ceruri purtătorul
Cuvântului dumnezeesc şi-adevărat,
Dar care în orgoliul său, s-a răsculat
Pornind la dezbinare cu-ncetinitorul,
Devenind după alungare înverşunat
Duşman de moarte lumii-amăgitorul.

Te laud Doamne, că eşti Dătătorul
De binecuvântări sublime şi cereşti
Şi-ai arătat că eşti Răscumpărătorul
Prin Fiul ce-ai decis ca să-L Jertfeşti,
Ca pe-omul păcătos, să-l izbăveşti
Prin credinţa-n El că e Mântuitorul,
Readus să fie iar în sferele cereşti
De Cel ce este-al lumii... Salvatorul.

O! Te laud, din a mea inimă-ntreagă
Pe care Doamne o supun voinţei Tale,
Căci ea, a început acum să înţeleagă
Iubirea ce înseamnă, în înjosirile Sale,
Cum ai decis să vii în lume pe o cale
Pe care mulţi, şi astăzi o mai neagă,
Dar care-i plină de cântări şi Osanale
Care aşa va dăinui o veşnicie-ntreagă!

Flavius Laurian Duverna
18 septembrie 2013