Am învățat citind că doar citirea
Nu-i chip s-aducă vre-o împlinire
Dar ți se schimbă toată viețuirea
Când Scrisul Sfânt își află împlinirea
Și-I se reflectă zilnic citirea în trăire.

Am învățat citind că doar cititul
Nu-i chip s-aducă în suflet izbăvire
Decât atunci când lași Cuvântul
Să-ți schimbe firea, inima și gândul
Ducând pe cele vechi la răstignire.

Am învățat încet, încet să cântăresc
Umblarea, scrisul, vorba și citirea
Căci vreau folositor în lume să trăiesc,
Să fiu o carte vie-n ochii ce încă rătăcesc...
Prin ea să-și afle și ei rostul și-mplinirea.

Învăț ce este viața din mersul ei, trăind
Și urc prin har spre culmile-i preaînalte
Cuvântul Vieții scris, în viață zilnic aplicând,
Că-n orice circumstanțe, în El aflu oricând
Putere și speranță, și împlinire în toate.
...............................................................
Învăț să umblu prin credință către-o Țintă
Ce nu-I deloc departe, dar nici aproape nu-I
Și-atunci când ființa-mi este slabă și-obosită
Cuvântu-n mine scris, îmi dă puterea potrivită
Să-mi duc cu bucurie crucea în urma Domnului.

Zaragoza 20/09/2013
de Ioan Hapca (Ionică)