De mică m-am visat ... o prinţesă; eram înconjurată de fete de plastic şi doream să devin şi eu una... doream să devin o Barbie girl... :) Tu nu? Sau poate tu ai visat să devii Spiderman sau un gen de super-erou recunoscut în tot oraşul, toată ţara sau poate chiar pe tărâm internaţional. Am crescut şi an dupa an vedeam tot mai mult exterior şi interiorul devenea invizibil, de fapt interiorul nici nu exista. Toţi luptăm ca o turmă de fiinţe oarbe pentru a ajunge ceva, cineva.

Dacă nu aveai ultimul tip de papuci sau dacă îţi luau şi ţie părinţii ceva imitaţie (pentru că salariul lor se limita la minimul pe economie, deşi tu nu vroiai să înţelegi... că atâta este), erai fake... şi ţi se dădea peste nas cu asta; te simţeai marginalizat şi ofensat. Te înţeleg, am trecut pe acolo, de fapt eu îţi zic exact prin ce am trecut eu. Eram disperată să arăt că eu sunt cineva, dar tiparele în care se încadra acel cineva erau greşite. Mă interesa mai mult să am o bluză din mall, asta după o ceartă zdravănă cu mama şi după uşi trântite, pentru că... evident... ¨eu¨ aveam dreptate, decât să lupt pentru a fi ceva cu adevărat în interior.

Stiu ca nu sunt singura care a reactionat asa, si stiu ca traim intro lume in care ¨haina¨ face pe om, o lume in care de jur imprejur, tot ce vezi e exterior, si deloc interior, dar oare ce te face pe tine om? ´Faptul ca ai haine trendy, sau caracterul tau daramat? 

Din ce in ce mai mult ne pierdem sufletul, mintea si ceea ce suntem pentru lucruri exterioare ce se duc. Lucruri materiale, care isi pierd valoarea de la an la an, de la moment la moment, si uitam de ceea ce are cu adevarat valoare. Ne vindem pentru superficial, si uitam sa traim in esenta. Punem pret pe trecator si ceea ce de fapt formeaza fundatia, devine inexistenta.

Fugim de adevar, si ne e frica sa aratam compasiune, dragoste, mila. Suntem furati in fuga prin societate, si uitam de noi. M-am uitat la un film, il recomand, The surogates, eu zic ca isi merita banii. Ce am inteles eu din el? Ca noi, oamenii suntem innebuniti dupa un exterior perfect!! Traim ca roboti si ne conformam sa traim o viata lipsita de sentiment, ne ascundem in spatele exteriorului. Uitam de valoare umana si suntem in stare sa dorim o perfectiune artificiala tocmai pentru a ascunde ceea ce suntem cu adevarat.

Dumnezeu, ne-a creat in dragoste, sa fim dragoste, avem valoare, pentru ceea ce suntem, nu pentru cum aratam. Esti constient ca peste 20 de ani, nu vei mai arata asa nu?? Si atunci de ce iti pierzi sufletul pentru ceva ce nu are valoare? De cate ori te-ai trezit multumitor pentru modul in care arati? Sau de cate ori ai senzatia ca esti apreciat pentru exterior? De ce isi pierde valoare sufletul? Ma intreb de ce nu as putea oare eu sa apreciez ceea ce are valoare la cei din jur?? De atatea ori intalnesc persoane duplicitare...FII TU!! Pune valoare pe ceea ce esti tu cu adevarat! Pe ceea ce Dumnezeu a creat cu dragoste! Esti creatia Lui si te-a creat dupa chipul si asemanarea Sa! Cladeste-ti sufletul si caracterul pe stanca, consolideaza-ti fundatia! Daram-o daca e nevoie si construieste din nou! Pune pret pe ceea ce are valoare daruieste esenta si traieste in ea! Lasa-te invaluit in divinitate si paseste cu pasiune pentru valoare. Lupta sa ai stalpii esentiali: CARACTER, DRAGOSTE, CREDINTA!! 

CARACTERUL CONTEAZA, CARACTERUL PRIMEAZA, pana la urma, ceea ce conteaza va ramane, si de ce sa nu fie de valoare? Lasa-L pe El sa te slefuiasca si sa scoata in evidenta minunatia si lumina unui diamant de mare pret, pe care il porti in interior.