Se-anunță iarna-n prag, nimicitoare,
În fioros vâtej de dalbă acuarelă,
Cumplită vreme,dar eu sunt sub tutelă,
Un strop de Sânge Sfânt, mi-e apărare.

Și am luat cu mine ulei într-o candelă
Cu lumină blândă, gutuie coaptă pare,
Are-n ea rezerve, leacuri de vindecare,
Radiind ca ulițele Cerului, curată și fidelă.

Stăluci-vor licuricii-scânteieri de gheață,
În încleștare, încremeni-vor toate, toate,
Voi adormi, dar așteptând o Dimineață.

Atunci un Fulger, tot Cerul va străbate,
El, Mirele Isus mă va purta pe brațe,
Nu va mai fi ger și nu va mai fi noapte.

Amin!