La miezul nopţii !

Dacă în sufletul tău,
Ai simţit un ecou,
Nu te baricada ca-ntr-un cavou,
Vreau să-ţi spun totuşi ceva...
Am putea conversa,
Ne-am putea cunoaşte mai bine,
De ce să Mă respingi tocmai pe Mine?

Sunt Prinţul Vieţii,
Sunt Isus din Nazaret,
Deschide măcar o fereastră
Să vorbim despre dragostea noastră...
De dragul tău am urcat Calvarul,
Pentru tine,am suferit tortura,
Ruşinea şi moartea,
Moartea pe Cruce...
Crezi că nu sunt demn de dragostea ta?
Ar putea fi mai demn altcineva?

M-ai părăsit,lângă măru-nflorit,
Îţi ofer o nouă iubire,fără sfârşit...
Ţi-am iertat totuşi păcatul,
L-am şi ispăşit,
Căci dragostea iartă totul,
Suferă totul,acoperă totul,
Uită totul...
Dragostea,niciodată nu moare,
E cea mai minunată floare!

Deschide fereastra,
Să vezi că n-am niciun cusur,
În haine albe albe,strălucitoare,sunt îmbrăcat,
De Împărat,
Ţesute din inul cel mai curat,
Iar darul Meu de nuntă,
E haina ta de mireasă,
E neînchipuit de frumoasă...
La Marea de cristal,
Vreau să te prezint Tatălui Meu,
Minunatul tău Dumnezeu!

La miezul nopţii,
Voi veni să te răpesc,
Dar până atunci,
Vreau să ştii,cât de mult,
Te iubesc!

14.10.2013
Cornel Jigău