In Noul Ierusalim nu exista templu deoarece prezenta lui Dumnezeu si a Mielului inlocuieste si face inutila o casa de inchinare. Cand Cristos este real, simbolurile tind sa dispara. Crestinismul nu este puternic niciodata cand turlele bisericilor ajung la cer, ci numai atunci cand prezenta manifestata a lui Dumnezeu umple orasele si satele cu slava.
Nu este dificil pentru crestinii insetati dupa Dumnezeu sa devina nostalgici dupa intalnirile austere din corturile Metodistilor sau dupa casele simple care rasunau de predicile lui Finney sau dupa adunarile secrete ale credinciosilor din China.
Un fior strabate fiintele noastre atunci cand Matei il citeaza pe prooroc: "Ii vor pune numele Emanuel, care, talmacit inseamna: "Dumnezeu este cu noi"". Locul cel mai demn de invidiat de pe pamant este acela care este onorat de prezenta Domnului Isus. "Cum se va stii ca am capatata trecere inaintea Ta, eu si poporul Tau? Oare nu vei merge TU cu noi si cand prin aceasta vom fi deosebiti, eu si poporul Tau, de toate popoarele de pe fata pamantului?" (Exod 33.16).
Deosebirea dintre moarte si viata, ritual si inchinare, status quo si trezire este prezenta activa a lui Cristos in mijlocul nostru.
El este inca disponibil. "Iata ca EU sunt cu voi in toate zilele, pana la sfarsitul veacului" (Matei 28.20)
Nu privelistile frumoase reprezinta atractia principala a cerului. Revederea celor dragi ai nostri oricat ar fi de minunata, nu este ceea ce ne atrage pe noi intr-acolo. Viitorul nostru mare si vesnic va fi petrecut in compania Domnului Isus. El va veni pentru noi si ne va lua ca sa fim cu El pentru totdeuna. "Iata cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei si ei vor fi poporul Lui, si Dumnezeu Insusi va fi cu ei" (Apocalipsa 21.13). Ceea ce ofera in plus vesnicia nu este decat un premiu.
Noi cantam un refren "El este TOT ce am nevoie", dar ma intreb daca noi il credem. Jonathan Goforth, marele misionar din China, a vazut o trezire la inceputul acestui secol. Iata ce a spus el despre o conferinta misionara la care participase: "Ascultand cantarile din ziua aceea, cineva nu va putea decat sa traga concluzia ca daruirea Evangheliei unei omeniri pierdute este in mare masura o problema de mai buna organizare, mai buna echipare, mai mare implicare a barbatilor si femeilor. Simptomele, cu siguranta ca nu lipseau incat o singura scanteie ar fi putut sa produca o explozie. Dar nu, detronarea idolului independentei eclesiastice era in aparenta un pret mare." Eu cred ca noi avem nevoie de mai multi bani, de mai multe mijloace, mai multi oameni, mai multe cai. El este tot ceea ce ne trebuie. Emanuel - Domnul Isus, templul cerului, manifestat in vietile si adunarile noastre, numai sa vrem sa-I slujim!