Chiar de ştiai că-i trădător,
Tu Te-ai plecat şi
ai spălat al lui picior.
Chiar de ştiai că-i vânzător,
Tot l-ai primit la sfânta-Ţi masă
Şi i-ai întins din sângele-Ţi cel Sfânt
Şi Pâinea aleasă!
Chiar de ştiai că Te va vinde,
De mila lui
Ai aşteptat să se întoarcă.
Aşa cuget şi mă gândesc
Căci n-ai fi vrut niciunul să îl pierzi;
Pe toţi i-ai vrut în rai împărătesc
Cu Duhul Sfânt şi Scumpul Tată
În veşnicia dată.
Ai aşteptat până în ultima secundă
Să se întoarcă...
Dar nu a fost aşa...
Printr-un "sărut" vândut ai fost de Iuda
Ce-n "dragoste", "făţărnicie"
De Tin' pe veci se lepăda.
De ce n-o fi luat cu el blestemul?
Ci l-a lăsat... ca astăzi...
Să ne sărute iarăşi el,
Să fie: lepădare şi trădare?

****
Ce-alegere ai frate, soră,
Când pe Iuda astăzi îl slujeşti?
"C-o sărutare" renunţi la veşnicie
Şi la promisiunile împărăteşti?
... Pentru trădare
Nu s-a plâns destul?
Şi pentru lepădare
Nu-i pierderea destul de mare?
E ultima secundă!
Renunţă la trădare!
E timpul cel mai scurt!
E timpul cel din urmă!
Te -ntoarce repede!
Cere-ţi:
Iertare!