În mijlocul focului
Autor: Sav Simona
Album: vol 5
Categorie: Incurajare
În mijlocul focului, de ești tu trimis,
În lacrimi, durere, rușine
Să n-aștepți să vină mereu soli din rai
Căci chiar Domnul Slavei e cu tine.
Chiar de te lupți și ești credincios,
Și vin mari dureri peste tine,
Să nu zici în tine căci n-au nici un rost,
Căci ele vorbesc mult mai bine.
Și n-aștepta mereu Brațul Sfînt...
... Mereu să te scape de toate.
Căci Însuși Mesia, aici pe pămînt
A fost încercat pîn' la moarte.
Căci lumea vicleană de-aicea de jos,
Ades are-un bici pentru tine
Chiar de trăirea ți-e doar cu folos
Și lupți ca să faci numai bine.
În focu'-ncercării și tu de ești pus
(Și chiar de-i încins foarte tare!)
De ești în credință, rămîi neatins;
Doar funia-ți arde mai tare.
Ard lanțuri, proptele ce-s puse-n pustiu,
Ard firme și lucruri din lume;
Rămîne credința deplină-n Isus
Și-L vede o lume în tine!
Durerea-i ades un cuvînt cu folos
Ce-i spus chiar de sus, de la Tatăl
Chiar de se ridica valul spumos,
Răbdarea, ridică noi sfaturi.
Așteaptă să vadă: tu crezi în Isus?
Nădejdea-i mai mare în tine?
Căci orice nedejde din ei s-a tot dus...
... Și nu știu să facă ce-i bine.
Cind Degetul sfînt îți va scrie "SALVAT!"
Ei văd că în ceruri ai Tată
Și oricît ai vrut să le spui răspicat,
Chemarea răsună indată.
În mijlocul focului stai neînvins
Ca cei trei in greaua-ncercare
Să vadă și alții căci Domnul Isus,
Deține puterea cea mare.
Căci iată, principiul ce-i scos din Cuvînt:
Cînd ești credincios în durere,
Cu cît focul este mai tare încins,
Cu-atît ești încins de putere!
Cu cît ești în valea de plîns și dureri,
Cu-atît Domnul Isus te înalță
Și vezi strălucirea și slava din cer,
Și-adesea durerea te-nalță!
Mai lasă azi scrieri și tu-n Babilon
Chiar de-n jur este noapte
Să strige mulțimea și-ntregul Sion
Căci Domnul ne face dreptate!
Mai rabdă, mai crede, privește în sus
Cînd alții vor iar a ucide
În tine s-au pus indurări indeajuns
Să facă dar, cerul, ce crede.
Aceasta-i solia ce-i dată-n cuptor
Cînd n-au vrut să dea inchinare
Chipului de aur făcut de un om
În ziua vestită așa-tare...
Eu nu știu ce spun și-ale mele-ncercări
Și focul ce arde intruna...
Dar știu căci răspunsul din sfintele zări,
Pun piatră cu piatră-n cunună.
Și știu căci Mesia, Prietenul sfint
A fost și mai e lîngă mine
Și are cuvîntul cel ultim de spus
Și tot ce face El, este bine!
AMIN
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/115838/in-mijlocul-focului