Seară rece
Autor: Victor Bragagiu
Album: Cărare de suflet
Categorie: Incurajare
Frigul serii mă pătrunde
Parcă-ar vrea să-mi intre-n vine
Și mă-ntreb naiv:„Pe unde
Sunt pierdutele lumine?”
Eu iubesc să ies în seară
Să ascult ce spune noaptea
Primăvara și cu vara
Când își declamează cartea.
Însă toamna e răcoare
Recele tăios m-atinge -
Prea simt lipsa mea de Soare
Și în suflet și în sânge.
Totuși prind din întuneric
Și cu ochii și cu-auzul
Pe-o spazmodică cădere
Slabele bătăi de frunză.
Când foșnirea ei căzândă
Se aude-așa distinctă
Cu proteste mă colindă
În gândirile-mi instinctul.
Moartea viața risipește!
Ce s-adaugi mai poți încă
Și oftez doar omenește
De o lege-așa adâncă.
Iar un nod mi se ridică
Parcă-ar vrea să iasă-n plânset
Peste jale, peste frică,
Peste soarta mea deprinsă.
Osândit de frig și vremuri
Privesc fără-nsemnătate
Cum se zbat stelele-n tremur
Ca-n ochi lacrimi adunate.
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/116296/seara-rece