Credința în rugăciune
Eram cu câţiva ani în urmă, în concediu la Marea Neagră, unde locuieşte una din surorile mele. Fiind mai liberă, într-o dimineaţă, m-am dus la plimbare pe malul marii.
Era o zi mai puţin aglomerată si eram bucuroasă căci mă puteam plimba liniştită pe mal, lăsând apa să-mi lovească picioarele, bucurându-mă să fac aerosoli şi să inspir aer curat. Mergeam gândindu-mă la ale mele şi, nu departe, am zărit oameni mulţi adunaţi, gesticulând, vorbind şi, dintr-o dată inima mi s-a strâns caci ceva rau presimţeam şi într-adevăr, cei adunaţi vorbeau despre un tânăr dispărut ce venise la mare, intrase în apă şi n-a mai iesit.
Eram înfiorată de eveniment, toată bucuria îmi pierise şi am stat preţ de câteva minute cu gândul la familia lui ce-l dorea, măcar să-l poată duce acasă. După un timp, am plecat tristă din cauza situaţiei întâmpinate şi a doua zi, am revenit în acelaşi loc de plimbare, fără să mă gândesc la situaţia de ieri.
Greu mi-a fost să văd câţiva oameni, şi o mamă plânsă ce-şi frângea mâinile în durere şi disperare. Se uita în larg, striga; îl striga, iar liniştea mării... mi se părea ''sațul unui balaur'' ce-i înghiţise bietei femei, copilul. N-aş mai vrea să văd drama aceasta, durerea în fiinţa nimănui, cât am văzut la biata mamă...
M-am depărtat câţiva metri de ei şi... mi-am îndreptat ochii spre cer, cu credinţă sfântă căci sunt auzită şi L-am implorat pe Stăpânul Universului să aducă la mal, copilul, tânărul pe care mama nu-l mai putea striga de disperare.
Nu ştiu cât am stat în rugă, şi în stare de plâns sufletesc; mă rugam să-I fie Domnului milă de mama plânsă, disperată, să poruncească mării să-i scoată fiul, când... deodată s-au auzit strigăte, ţipete, şi la suprafaţa apei, plutea corpul neînsufleţit al copilului atât de strigat şi iubit.
M-am depărtat plângând în mulţumiri, căci Domnul ne auzise fără să ne fi cunoscut, fără să fi vorbit măcar cu cineva din familia decedatului.
Mi-a fost o lecţie de mare folos, un adevăr pe care l-am trăit, căci Domnul este peste tot, în orice loc, în orice rugăciune făcută cu credincioşie.
Alexandrina Tulics