Te ridici sau cobori?

Pe o scară imaginară,
Unii urcă spre cer, iar alţii coboară,
Pentru unii calea-i prea grea,
Iar pentru alţii, uşoară.

Cei ce coboară -privind în jos-
Pământul li se pare mult mai frumos,
Plăcerile de-o clipă ale păcatului, ademenitoare,
Iar cerul plictisitor,
Deoarece şi-au luat privirea
De la Mântuitor.

Coroane de aur şi trupuri nemuritoare,
Erau pregătite pentru ei,
Dar ei biruiţi de păcat,
La ele au renunţat,
Cerul întreg este înmărmurit,
Iar harfele îngerilor
Din cântat s-au oprit,
Isus este foarte dezamăgit,
Căci şi pentru ei S-a jertfit.

Cei ce coboară pe scară,
Râd şi-i batjocoresc pe cei ce urcă cu greu,
Dar ei sunt încurajaţi de Domnul mereu,
Îngerii sfinţi stau de pază
În jurul lor,
Să le fie drumul spre cer, mai uşor.

Dacă alunecă o treaptă mai jos,
Ei sunt ridicaţi din nou, de Hristos;
"Biruinţă" scrie pe frunţile lor,
Căci ei Îl urmează neîncetat pe Mântuitor,
Păcatul nu-i atrage defel,
Căci viaţa lui Isus, le este model,
Iar Legea lui Dumnezeu,
Este scrisă în inimile lor,
Duhul Sfânt îi conduce neîncetat,
Către Tărâmuri fără păcat.

Harfele au început să cânte din nou
O cântare de biruinţă nemaiauzită,
Căci făgăduinţa revenirii lui Isus,
A fost împlinită,
Iar familia lui Hristos s-a reîntregit,
Numele Său fie veşnic slăvit!


27.11.2013
Cornel Jigău