POVERILE NOASTRE

Poveri se văd rostogolindu-se tăcute
şi viclene spre cetate.

E iarăşi zi de Sabat.
Ierusalimul s-a-ncărcat cu mari poveri
ce nu se-apleacă înafară,
ce nu sunt smulse larg din suflet,
ce nu-s zvârlite dincolo de ziduri,
chiar mai departe...

gânduri,
gânduri
ce nu vor renunţare
nimicesc sub povara lor omul
în fiecare zi de Sabat
în Ierusalim.

"Lăsaţi-vă,
lăsaţi-vă poverile 'nafara porţilor cetăţii
în sfântă zi de Sabat.
Doar astfel veţi găsi
în suflet şi-n cetate
pe Cel ce-mparte din belşug
cerească pace."