RĂSPUNS ÎNTÂRZIAT

Se-nserase.
Noaptea îmbracă pământul.
Din ceruri planeta deveni doar o pată de har.

Întors acasă, obosit,
căzut în genunchi, omul se ruga...
Pe-altar se-ngrămădiseră
noian de dureri, rugăciunea fierbinte
a omului pe umeri cu poveri.

Şi-n bunătatea Sa nemărginită
Domnul se aplecă spre lume
omului să îi răspundă.

Luminoase, ca o ploaie de stele cădeau pe pământ
dezlegările crizei.

Tatăl răspundea...
Însă răspunsul ajunsese prea târziu.
Omul mărunt, obosit,
n-avusese răbdare s-aştepte ajutorul
venit de la Tatăl din cer,
în aşteptare omul adormise...