Domnul mai mustră prin gura lui Mica
(Mica cap. 5)


Domnul, Sionului vorbește
A sale rânduri să adune,
Că-s împresurați iî vestește
Și de Judecător, le spune

Judecătorul e lovit
Peste obraz de o nuia
În Betleem este vestit
Că se va naște, Mesia

Și de Efrata se vorbește
De Acela care va veni
De obârșie străveche este
Și-n veșnicie, va domni

Dar ei acuma sunt lăsați
Până când Fiul se va naște
Apoi, iar vor fi adunați
Și rămășița va renaște

Acel care va fi născut
Măreț, se va înfățișa
De toți El va fi cunoscut
Și măreția va purta

A Numelui lui Dumnezeu
Cu toții Îl vor proslăvi
Și fiecare-n locul său
De a Lui slavă va vorbi

El pacea lumii, o să fie
De Asirian nu mai au teamă
Ca un puhoi are să vie
Dar nu vor fi luați în seamă

Șapte păstori s-or ridica
Și-n opt săptămâni vor porni
Țara lui Nimrod vor călca
Cu sabia-i va nimici

Și Acela care va veni
De Asirian îi va scăpa
Și pe ei îi va izbăvi
Căci viața lor, o va salva

Asirianul când pătrunde
De El, în plin va fi lovit
Să fugă nu mai are unde
Va fi ucis și nimicit

Dar rămășița cea rămasă
Din neamul lui Iacov va fi
Si ca o rouă ce se lasă
Ca ploaia la firul ierbii

Apoi, această rămășiță
Ca leul intre fiare, mare,
Ea nu va mai fi risipită
Va fi puternică și tare

Ca puiul de leu între oi
Ce totul calcă în picioare
Și care nu se dă înapoi
Care de toate, e în stare

Pe toți vrăjmașii îi izbăvește
Cu mana tare, hotărâtă
Prin cel născut, tot reușește
Și țara va fi întărită

Pe cei ce idolii slujesc
Se închină la stâlpi idolești
Pe toți care -L nesocotesc
Și caută plăceri lumești

Și Astarteele zdrobește
Și idolii le va sfărma
Cu răzbunarea-i nimicește
Nimic întreg, n-a rămânea.

va urma