Isus Christos...Lumina Lumii,
Ai bulversat gândirea humii.
Când totul le părea stabil,
Tu te-ai născut aşa umil.

Ai tulburat Ierusalimul,
Irod aproape a turbat.
Şi mare-a fost atunci veninul,
Pământul s-a cutremurat.

Un ţipăt se-auzi în Rama,
Rahela este lacrimi toată.
Mor pruncii, răscolită-i Ţara.
Nu vrea să fie mângăiată.

Căci cine poate să descrie,
Durerea cea nemăsurată.
Printre cadavre şi sicrie
Ce stea ciudată se arată.?.

Au înţeles-o numai magii,
Au urmărit-o numai ei.
Călăuzeşte doar păstorii,
Orbeşte numai pe Evrei.

Dar noi cei mici, neînsemnaţii,
Cum să-l primim? De unde-s fraţii.?,
Ce cântă-aşa duios curat,
Ni s-a născut un Împărat.?.

În noaptea lină şi suavă,
Ne minunăm de-atâta slavă.
Strigăm cu toţii-n cor mereu,
Yehowa... Yre... Dumnezeu.

Cum Te numeţi Copil din iesle,
Cezar... Augustus... Faraon?
Eşti un profet.? Preot sau Rege?
Împărăţie, ai ? Dar tron?!

Copil plăpând cu ochi de stele,
Ce taine-ascunzi, în ieslea ta?
Ai tu răspunsurile-acele,
Ce lumea-ntreagă le căuta?

Isus plângînd întâia oară,
Făcu un semn din degeţel.
Maria-ndată se-nfioară,
Şoptind încet: -Emanuel.!.

Atunci am înţeles secretul
Dar nu mi-a fost deloc uşor.
Din Cer de sus, veni Decretul,
Ni s-a născut... Mântuitor.!.