Iubirea Doamne, nepătrunsă

Iubirea Doamne, nepătrunsă
De-a noastră minte firească,
Păstrată-n taina cea ascunsă
De veacuri în slava cerească
Pentru om să-l mântuiască,
Ea la cruce-a fost străpunsă
Cu lancea în coasta împunsă.

Iubirea scumpă, salvatoare
În planul sfânt de mântuire,
Doamne-a fost atât de mare
C-a pus tot cerul, în uimire
Prin grandioasa Ei Jertfire,
Prin supunere şi în predare
Pe crucea morţii-ngrozitoare.

Iubirea Doamne-nmiresmată
Ce-a ars de dorul de salvare
S-o vestească-n lumea toată
'N cea mai dulce trâmbiţare,
Că-l poate spăla prin iertare
Pe orice om care-o urmează,
Cărarea acum, îmi luminează!

Flavius Laurian Duverna
02 ianuarie 2014