Când m-am trezit...
Autor: George Cornici
Album: Aripi cutezătoare
Categorie: Slujire
CÂND M-AM TREZIT...
Când m-am trezit lumina era deja cu mine
Mi-a dat îmbrățișare și m-a făcut voios
Și sufletu-mi predat a vrut să se închine
Și am privit spre zarea din Plaiul cel frumos.
Îndată gândul m-a purtat la Creatorul
El mi-a mai dat o zi; ce generos e El!
Și am simțit cum îmi croiește viitorul,
Cum mă conduce spre mult doritul țel.
Știind că îndurarea-I, nicicând, nu se sfârșește
Îmi e de-ajuns să-I dau slujire și onor
În slăbiciunea mea prin Duhul mă-ntărește
Să pot vedea un spațiu ce-i dincolo de nor.
Am început cu rugă că-mi dă înviorare
Și-unindu-mă cu Cerul putea-voi și-azi s-adun
Comori pentru ființa ce-a cunoscut salvare
Când m-a găsit în beznă Păstorul cel mai bun.
Spre-ndepărtata zare trimis-am melodie
Ce m-a unit cu corul din veșnicul Palat
Și-această stare mi-e far în drumeție
O, ce minunăție că El s-a revelat!
Pornesc cu-ncredințare să-mi împlinesc solia
Chiar de vor fi pe cale împotriviri și spini
Nimic nu vreau s-accept din ce oferă glia
Ci doar ce îmi oferă cereștile lumini.
gc/11 Ianuarie, 2014
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/119167/cand-m-am-trezit