La început a fost Cuvântul,
Prin care toate s-au făcut.
Și cerurile, și pămintul
La rândul lor au apărut.

Când Dumnezeu a zis: " Să fie..."
ȘI lumea începu a fi,
În beznă apăru lumina,
Iar in zidire - PRIMA zi.

"Să fie spațiu intre ape!"
Și apele s-au despărțit.
Porunca Lui e lege-n toate -
A DOUA zi lua sfirșit.

Pămintul se zări prin ceață
Și valul mări tot ceda.
Umplu cimpiile verdeața,
Caci Dumnezeu le semăna.

Încet se clătina caisul,
Din frunza vântul fluiera.
În cartea Facerii narcisul
A TREIA zi o însemna.

Cum poți sa nu observi minunea,
Sa nu slavești pe Ziditor,
Când El și soarele, și luna
Le-a pus exact la locul lor?!

Nici stelele la întimplare
Nu-s așezate sus pe cer,
Ci sa aduca Carul Mare
A PATRA zi de Facere.

O lepădă plutea pe baltă,
Privea podoaba de păun.
Să zboare pentru prima dată
Se hotarise un lăstun.

Cânta un greier pe-o sulfină,
Mii de furnici trudeau sub ea.
Ciocanitoarea pe-o tulpină
Ca ceas ritmic ciocănea.

Balena se scalda in valuri,
Un pinguin pe mal poza.
Zidiri, corbul peste dealuri
A CINCEA zi adauga.

A fost o seara... Dimineață
A ȘASEA zi se incepea,
Cind din neant chemat la viața
Un tigru-impărat pășea.

O căprioară agitată
Trezi un urs intirziat.
O vulpe se uita mirată
Cum se juca un urecheat.

Trecea de mâna o pereche
Și mii de pasari le cinta.
Albastrul ochilor sub gene
De bucurie le ardea.

Duceau o viață linistită,
Căci Dumnezeu îi vizita.
Și multe cercuri pe orbită
Planeta savirși deja.

În fiecare dimineață,
Cu revarsatul zorilor,
Tu pentru opera mareață
Sa preamarești pe Ziditor!