VETERANII CREDINȚEI

Și-au păstrat un crez format
în acerbă bătălie
Și-ndrăgesc și azi un tril,
minunat, de ciocârlie
Cu privirea spre răsplată
au trăit întotdeauna
C-au știu Cine-a creat
vântul, soarele și luna.

Nu le-a fost lozinca ghidul,
nu au răspândit reclame
Au răbdat cu stoicism
suferința ce-i în drame
Iar Lumina ce provine
din cereștile pridvoare
Le-a creat orientări
spre divina sărbătoare.

Nu s-au aplecat ‘naintea
celor ce le-a vrut pieirea
Ci au ridicat drapelul
și-au continuat vestirea
Pentru-a smulge din robie
pe acei legați cu funii
Care fost-au înșelați
de spectacolul minciunii.

Nu și-au dat cu pumnu-n piept
să-și arate eroismul
Ci și-au dovedit prin foc
bunătatea, altruismul
Des trecut-au peste ei
vânturi de amenințare
Dar din toate Dumnezeu,
prin minuni, le-a dat scăpare.

Din torente de tot felul
Au ieșit cu demnitate
Căci, mereu, s-au bizuit
Pe Divina Trinitate
Iar văpăi dezlănțuite
De slujbași ai nopții dense
N-au putut să potolească
stări profetice intense.

O, ce pilde grăitoare!
ce exemple de trăire!
Tot ce-n suflet au cules
e o zestre de la Mire
L-au urmat și Îl urmează
fără nici o îndoială
Fiindcă știu ce poate da
binecuvântata Școală.

Veterani sunt în credință,
veterani în aplicare
Slova vie le-a fost far
și gustoasa lor mâncare
N-au solicitat protecții
de la cei cu mușchi de-oțel
Ci în sfântă închinare
au făcut la Miel apel.

Că și azi dau sfaturi bune
e normal, se simt datori
Cu gândirea lor se duc
până dincolo de sori
Nimeni nu îi poate-abate
din drumul spre constelații
Nici oștirea furioasă,
nici imense compensații.

Le apreciem slujirea
cu efort împodobită
Căci a lor credincioșie
nu a fost, nicicând, zdrobită
Au luptat și vor lupta
pentru-o cauză măreață
Să își vadă Creatorul,
să vorbească față-n față.

George Cornici/24 Ianuarie, 2014