Arată-Ţi bunătatea minunată
Tu, care scapi pe cel făr' de-adăpost;
Şi-l izbăveşti cu mâna Ta cea dreaptă
Şi îl salvezi de apă şi de foc.

Atrată-Ţi bunătatea minunată
Şi dă-mi azi binecuvântarea Ta;
Să vadă lumea-ntregă, toată - toată
Ce faci Tu pentru moştenirea Ta.

Dintre toţi, Ţi l-ai ales pe Israel
Ca popor şi ţara-i moştenire;
L-ai binecuvântat şi nimeni nu-i ca el
Căci ai avut şi ai, numai iubire!

Arată-Ţi bunătatea Ta divină
Şi umple-ne cu Duhul Tău cel sfânt
Ca El să ne conducă spre Lumină
Iar noi, Lumină să-mpărţim oricând.

Arată-Ţi bunătatea minunată
Şi dă-ne un duh de-nţelepciune
Ca să putem citi Scriptura toată
Şi să-nvăţăm, să stăm în rugăciune.

Şi pentru bunătatea-Ţi minunată,
Cu tot ce-avem, Ţie, ne închinăm;
Dorim ca pentru viaţa noastră toată
Să Îţi cântăm, preamărim şi lăudăm.

A.N
1.02.2014 Firenze