Aţi întâlnit vreodată oameni care se mint singuri în privinţa vieţii spirituale? Eu am întâlnit mulţi şi uneori am făcut-o şi eu. Am întâlnit mulţi oameni care şi-au adormit conştiinţa cu expresia „unde se vor duce toţi mă voi duce şi eu” deşi ştiau că nu e nici o siguranţă că cei mulţi merg în direcţia bună. Am întâlnit oameni care sperau ca după moarte cineva să le mute sufletul din iad în rai dacă este cazul, deşi nu credeau în adevăr că este posibilă o asemenea manevră. Am întâlnit oameni care se amăgeau că sunt plăcuţi lui Dumnezeu „că doar nu au dat în cap la nimeni” şi multe alte minciuni.

Acum probabil unii din voi vă bucuraţi că nu sunteţi din acele categorii dar şi pocăiţii din păcate se mint de multe ori cu Scriptura şi fac din standardul lor lege pentru toţi. De prea multe ori alegem să ne adormim conştiinţa cu versete scripturale să ne amăgim cu porţiuni de Scriptură. Iată câteva metode folosite de a ne minţi şi de a minţi cu Biblia:

1. Postul. Mulţi dintre creştini postesc şi cred că prin post se iartă păcate, deşi conceptul nu este Scriptural deloc. Postul poate ţine în frâu mai bine firea păcătoasă dar postul nu a iertat şi nu va ierta niciodată păcate. O altă minciună este că postul aduce puteri magice, unii postesc pentru a fi ei văzuţi bine de alţi oameni şi a avea în acest fel avantaje.
2. Jertfa. Aici intră şi postul şi binefacerea, zeciuiala, prezenţa la biserică etc. De multe ori am întâlnit oameni având o neprihănire a lor despre care Biblia spune „…pentru că, întrucât n-au cunoscut neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-şi pună înainte o neprihănire a lor înşişi, şi nu s-au supus astfel neprihănirii pe care o dă Dumnezeu.” Am întâlnit oameni care postesc mult şi cumva se aşteaptă ca postul să acopere o sumedenie de păcate pe când Biblia spune prin apostolul Petru „Mai pe sus de toate, să aveţi o dragoste fierbinte unii pentru alţii, căci dragostea acopere o sumedenie de păcate.” Poate te-ai amăgit şi tu ca şi mine crezând că dacă jertfeşti ceva pentru Dumnezeu, acesta va trece cu vederea anumite greşeli, crezând că îţi speli păcatele cu jertfă, post, bani, eforturi sau crezând că ţi se cuvine mai multă îngăduinţă, proporţional cu numărul de zile de post. Minciuna asta însă e combătută direct de Dumnezeu prin Osea unde precizează: „Căci bunătate voiesc, nu jertfe” aspect întărit prin gura Domnului Isus în Evanghelia după Matei unde El le reproşează că nu au înţeles importanţa expresiei „Milă voiesc, iar nu jertfe” dar şi în multe alte locuri în Scriptură.
3. Scorul şi diplomele. Mulţi creştini se zbat pentru ele. Pentru mulţi credinţa este o competiţie între oameni. O competiţie in care contează scorul, darurile şi numărul lor, studiile şi importanţa lor şi oamenii se amăgesc că fac Voia lui Dumnezeu . Folosesc aceste lucruri pentru slava personală şi pretind cinste şi respect oamenilor dar în acelaşi timp cred că îl pot obliga pe Dumnezeu la a avea aceeaşi consideraţie faţă de ei cum au oamenii. Dragii mei, este bine să avem daruri, este bine să studiem, este bine să fim de top dar este greşit să o facem pentru slava personală. Cu ce drept judeci tu pe altul care nu le are? Cu ce drept te ridici tu deasupra celor mai puţin dotaţi ca tine? De ce înjoseşti pe cei mai neştiutori sau mai slabi? Dumnezeu într-o zi te va întreba „Ţi-ai închipuit că Eu Sunt ca tine. Dar te voi mustra, şi îţi voi pune totul sub ochi!” Dacă vrea cineva să facă performanţă personală nu este oprit dar nu pretindeţi cu asta că aveţi drept de stăpânire asupra celor care sunt sub nivelul vostru.
4. Momentul pocăinţei. De-a lungul timpului s-au organizat multe evanghelizări şi mulţi oameni s-au întors la Dumnezeu dar au fost şi mulţi care doar s-au botezat şi nu au avut viaţa atinsă de Dumnezeu, nu au avut acea predare în mâna lui Dumnezeu. Astfel de oameni se mint că vor fi în rai cu Dumnezeu doar pentru că într-o zi au făcut baie în baptistiera unei biserici. Nu vă înşelaţi singuri dragii mei „Nimic întinat nu va intra în ea, nimeni care trăieşte în spurcăciune şi în minciună; ci numai cei scrişi în cartea vieţii Mielului.”
5. Postura înaintea altora. Da, aici de multe ori minţim. Ne dăm alţii decât suntem, am vrea să părem mai sfinţi, mai neprihăniţi decât suntem. Facem tot ce putem ca spiritual să dăm mai bine în ochii celor care ne înconjoară. Ne lăudăm chiar şi cu cel mai mic lucruşor făcut pentru Dumnezeu, ne lăudăm cu fiecare zi de post, cu fiecare ban dat bisericii sau săracilor, cu fiecare dar primit, cu orice, numai să părem mai mari decât suntem, să părem mai sfinţi decât suntem. Alţii aleg metode diversiunii, un fel de „hoţul strigă prindeţi hoţul” crezând că acuzând, disciplinând, atacând nu se vor mai vedea păcatele lor sau ale lor vor părea nevinovate.Întreabă-te care e statura ta spirituală şi care e imaginea pe care ai clădit-o în ochii altora? Este diferenţă? Te dai mai sfânt decât eşti? Ai lăsat impresia că tu eşti mai bun? Ei bine, ar fi corect să fii sincer cu tine, cu ceilalţi dar mai ales cu Dumnezeu? Nimeni nu e perfect şi tocmai asta e cauza pentru care aveam nevoie de mântuire. Construim o imagine falsă îi motivezi şi pe alţii la asta. Construind falşi titani ai credinţei se opreşte comunicarea şi mărturisirea păcatelor unii altora.

Durerea mare este că la toate aceste minciuni se foloseşte şi Scriptura, versete scoase din context, interpretări eronate, chiar şi adăugiri sau scoateri din scriptură despre care Dumnezeu zice că le va pedepsi drastic.

Ce minciuni crezi? Ce minciuni transmiţi din Scriptură? Trebuie să ne cercetăm fiecare şi să ne vedem starea. Doar aşa vom putea să ne pocăim de păcatele din viaţa noastră. Amăgirea nu a fost niciodată bună iar în viaţa spirituală e foarte periculoasă întrucât poate duce la moarte.

Haideţi să nu mai folosim Scriptura pentru alte scopuri decât Dumnezeu a lăsat-o, haideţi să lăsăm Cuvântul lui Dumnezeu să ne lucreze nu să îl folosim la a ne construi noi statui spirituale. Haideţi să ne deschidem inima la cercetarea Cuvântului şi să ne lăsăm transformaţi şi schimbaţi de Adevăr.