Ce e omul? O suflare!
Autor: Ioan Vasiu
Album: Cetatea credintei
Categorie: Zidire spirituala
Motto: "" Caci noi suntem lucrarea Lui si am fost ziditi in Hristos Isus pentru faptele bune
pe care le-a pregatit Dumnezeu mai dinainte, ca sa umblam in ele."" Amin! Ef.2:10
"Doamne, n-am nici o putere
Daca Tu nu esti cu mine;
Viata-mi sfarseste-n durere,
Anii-n lacrimi si suspine."
Sunt cuvinte ce la spune
David, intr-un moment greu,
Inaltand o rugaciune
Catre bunul Dumnezeu.
Dar viata-i atat de sumbra
Fara Tine, O Stapane!
Omul piere ca o umbra
Si nici urma nu ramane.
Ca ce-i omul? O suflare!
Cand vine vremea de duca
E taiat precum o floare,
Cade jos si se usuca.
Si ce-i omul? Doar tarana!
In fata Ta e atatica:
Zilele-s un lat de mana
Si viata ca o nimica.
Anii trec precum un sunet
Si viata ca o adiere,
Insa Tu ne-ai pus in suflet
O vesnica mangaiere.
Ne-ai vazut din Infinit
Chipul, ce nu se-ntocmise;
Si zilele ce-ai randuit
Toate-n Cartea Ta sunt scrise.
Cand trupul nu era tesut
In tainica alcatuire,
Tu ne-ai ales de la-nceput
Partasi la mantuire.
Si ne-ai dat Cuvantul hrana
Cand eram infometati;
Sa fim sfinti, fara prihana,
Si prin Hristos infiati.
Sa umblam, prin al Tau har,
Pe calea neprihanirii;
Si ne-ai dat ca indreptar
Evanghelia mantuirii.
Dar in viata va apare
Si se va lipi de noi
Multa, multa stramtorare
Si necazuri, si nevoi.
Trupuri rapuse de boala...
Fapte de rauvoitori...
Relele ce dau navala
Si ne-apasa adeseori.
Ca cel rau ne da tarcoale
Ca un leu, gata sa-nghita
Prada care-i iese-n cale
Si se lasa amagita.
Dar, toate se vor fi sfarsind
Atunci, fara zabava,
Si-L vom vedea pe El venind
Pe nori, cu mare slava.
Iar ingerii ce sunt trimesi
Pe ale lumii drumuri,
Vor aduna pe cei alesi
Din cele patru vanturi.
Si pentru-a noastra vrednicie
Rasplata-i numai una:
Vom fi cu Domnul pe vecie,
Acum si-ntotdeauna!
Amin!
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/121278/ce-e-omul-o-suflare