Credinţa mea...

Credinţa mea e-n Dumnezeul Veşnic
În Creatorul Cerului şi al Pământului,
E în Acel ce viaţă, El a dat Cuvântului
Şi daruri a-mpărţit de mare Vistiernic,
De-aceea-n faţa-I mă închin cucernic
Şi viaţa mea întreagă eu o predau Lui.

Credinţa mea e-n Fiul Său Isus Hristos,
E-n Cel ce-n planul sfânt de mântuire
Pe crucea Golgotei-nălţată în Jertfire,
A demonstrat, că pentru omul păcătos
El S-a-ntrupat şi S-a născut aicea, jos,
S-aducă lumii, cea mai dulce mântuire.

Credinţa mea... e-n Spiritul cel Sfânt,
În Mângâietorul, cel ce după înălţare
M-ajută-n lupta pentru transformare,
Să-mi birui firea, nesupusă la Cuvânt
Statornic să rămân în Noul Legământ,
Ce-n har, El mi-a promis viaţa viitoare.

Credinţa-n Tatăl, Fiul şi Spiritul Sfânt
Mi-arată Trinitatea cea Dumnezeiască,
Ce vrea-n har omul să-l desăvârşească
Prin credinţă şi neprihănire pe pământ
În Singurul Său Fiu, ce e numit Cuvânt,
În Ierarhia guvernării-n veci, cerească.

Flavius Laurian Duverna
12 martie 2014