Nici tu nu eşti departe de calea lui Hristos
când tainic al tău suflet doreşte-această cale,
dar trebuie credinţă şi saltul curajos
să treci cu hotărâre în rândul oastei Sale.

Nu-L poţi mereu în taină urma pe Dumnezeu,
odată tot te scoate o clipă la lumină,
atunci, de poţi învinge în ceasu-acesta greu
primeşti botezul jertfei, câştigi izbânda plină.

Atunci, păşind ca Iosif şi ca Gamaliel,
purtând ca Cirineanul, plângând ca Magdalena,
mergi cu Hristos pe faţă şi-alăturea de El
luptând cu Adevărul, să biruie Lumina.

Ce mare-i clipa asta în care ai învins
şi davidul din tine zdrobeşte goliatul,
atunci te-nalţi eroic spre-al vecilor cuprins
şi sufletul tău intră alături cu-mpăratul.

O, nu mai sta departe de lupta lui Hristos
căci nu se ştie clipa când aripa te lasă
fă saltul, ieşi pe faţă şi luptă curajos
cu cât mai grea e lupta, cununa-i mai frumoasă.