În faţa lui Isus e adus
Un mut şi orb şi îndrăcit,
De alţii, acolo a fost pus
Iar Domnul milos, l-a privit.

Omul era nenorocit
Cu ochii săi el nu vedea
Şi era mut şi îndrăcit
El, tare mult se chinuia.

Era prea grea viaţa lui
Şi cei din jur se îngrozeau
Dar astăzi, mila Domnului
Cu toţi de acolo, o vedeau

De om, Isus S-a apropiat
Şi pe loc s-a tămăduit
S-a liniştit şi-a cutezat
Să vadă, si-apoi a vorbit

Minunea ce s-a petrecut
Pe toţi de acolo i-a uimit
Mulţimea nu a mai tăcut
Şi fiecare a vorbit.

Unii convinşi de acol' strigau
Că Isus e al Tatălui,
De El nu se mai săturau
Şi de învăţătura Lui.