Pilda fiului risipitor
Autor: Florența Sărmășan
Album: Pilde, minuni și vindecări!
Categorie: Zidire spirituala
Pilda fiului risipitor
Luca cap. 15:11-32
Un om bogat, doi fii avea
Şi pentru ei a adunat
Pe fiecare îl iubea
Dar, unul nu l-a ascultat
Fiul cel mic a hotărât
Ca să se ducă-n ţări străine
Apoi, cu tatăl a vorbit
Să-i deie, ce i se cuvine
Tatăl mâhnit, partea i-a dat
Şi fiul, hotărât s-a dus
De tatăl sau, nu i-a păsat
Nu l-a durut, de al său plâns
Printre străini a cheltuit
Averea... acum nu mai avea
Tot ce-a avut, a risipit
Acum, sărac, străin era...
Pe acolo, foamea bântuia
El era trist şi sărăcit
La viaţa lui se tot gândea
Apoi, de lucru şi-a găsit
Un om care acol' locuia
L-a dus la porci, ca să-i păzească
Şi zi de z îi îngrijea.
Trebuia, porcii să-i hrănească
De multe ori foame răbda
Chiar şi roşcove, a mâncat
De casa lui îşi amintea
De ţara, din care-a plecat
La tatăl său gându-i era
La faptele, ce le-a făcut
Gândindu-se se necăjea
Să fie acasă, ar fi vrut
Argaţii de acasă mâncau
Niciunul foame nu răbda
La curtea lor cu toţi munceau
Căci hrană destulă, era
Pe loc, fiul s-a hotărât
Să se întoarcă în ţara sa
Spre tatăl său, el a pornit
Iertarea lui, acum voia
Cu hotărâre a pornit
Iertare tatălui să-i ceară
Şi de departe a fost zărit
Căci tatăl său, era pe afară
El, zi de zi l-a aşteptat
În depărtare, se uita
De fiul său înstrăinat
Neîncetat, dor îi era
Şi iată, clipa a sosit
În depărtare îl vedea
El, Domnului I-a mulţumit
Căci doru-şi poate alina
Apoi, cei doi s-au întâlnit
Să-i fie milă, l-a rugat,
Cu bucurie a fost primit
Şi tatăl său drag, l-a iertat
El, cu podoabe l-a îmbrăcat
În deget, un inel i-a pus
Şi un ospăt mare a dat
Nimic din ce-a fost, nu i-a spus
Și un viţel gras a tăiat
În cinstea fiului iubit
Pe toţi de acol' i-a săturat
Cu toţii, s-au înveselit
Fiul cel mare s-a mirat
Vazându-şi tatăl fericit,
Credea că va fi supărat
Pe fiul, ce l-a necăjit
Inima lui s-a întristat
Căci, se simţea nedreptăţit
Ca să rămână, a refuzat
Tatăl, cu ură şi-a privit
Şi necăjit i-a reproşat
Că se simţea nedreptăţit
El, n-a fost nicicând onorat
Cu un ospăţ, oricât de mic
Tatăl său cu drag l-a privit
Avea dreptate, ce spunea
Cu înţelepciune i-a vorbit
Iertare şi el, să îi dea
Că a fost pierdut, şi l-a găsit
Şi el iubindu-l, l-a iertat
Acum, acasă a venit
Domnul, de el s-a îndurat.
Amin
Câmpia Turzii, 13 mai 2014
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/124999/pilda-fiului-risipitor