O femeie de vârstă medie se închină împreună cu oamenii din Biserică. Mâinile îi sunt ridicate iar faţa ei este aproape angelică. Lacrimile îi curg pe obraji. Este victima unei căsătorii nefericite. La şcoala biblică a întâlnit un om cu care s-a căsătorit. După aceea, el a avut o cădere psihică şi ei i-a devenit imposibil să mai trăiască cu el. Au divorţat.

   După mai mulţi ani, ea a început o nouă relaţie. Curând a aparut un copil nelegitim, dar a continuat să-l întâlnească pe acel om. Explicaţia ei: Domnul înţelege nevoile mele.

   Această ilustrare nu este fabricată. Este vorba de o persoană pe care o cunosc în mod personal. Eu sunt sigur, că de fapt, aceasta este istoria a prea multor aşa numiţi creştini. Relaţia ei prezentă este condamnată în mod clar de Scriptură şi nu trebuie acceptată în cercurile evanghelice. Această femeie se înşeală crezând că Dumnezeu tolerează o asemnea comportare. Ar fi prea mult să întrebăm dacă închinarea acestei femei este idolatră, făcută înaintea altui Cristos - un duh străin?

   Mai surprinzător este faptul că eroina noastră este o fostă studentă a Şcolii Biblice, crescută într-o familie creştină. Ar fi corect să credem că vinovăţia pentru o asemenea înţelegere greşită a naturii lui Dumnezeu caracterizează nu numai propriile ei concepţii, ci şi mediul ei creştin? Este acesta rezultatul unei deficienţe serioase în hrana ei spirituală pentru o îndelungată perioadă de timp? De câte ori de exemplu, a auzit ea o predică sau a citit un material care Îl zugrăvea cu putere pe Cristos din cartea Apocalipsa? Se compară cu neumăratele ocazii când El i-a fost prezentat ca fiind blândul şi iertătorul Om din Galileea?

   Oricum, decepţia nu este întotdeauna datorată influenţei umane. Apostolul Ioan în prima lui epistolă ne-a atenţionat să "cercetăm duhurile, dacă sunt de la Dumnezeu." Revelaţiile, un vis, o vedenie, sau vizualizare, sunt modurile prin care un duh poate să ni se manifeste.

   Într-o asemenea manifestare, el însuşi poate să ni se prezinte ca fiind Cristos. Domnul Isus  a spus: "Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu si vor zice Eu sunt Cristosul! şi vor înşela pe mulţi."  Nu orice duh care zice "Eu sunt Isus" este adevăratul Cristos. Acesta este un fapt pe care trebuie să-l înfruntăm şi să verificăm amănunţit toate revelaţiile din afara Scripturii cu ajutorul Cuvântului scris al lui Dumnezeu. Trebuie să se potrivească cu întregul adevăr al Scripturii şi să fie în concordanţă cu tot ceea ce este scris. Un singur verset sau două, în afara contextului, nu sunt suficiente. În ispitirea lui Cristos, Satan a demonstrat că este capabil să citeze porţiuni din Scriptură pentru a-şi atinge scopul.

   Apostolul Pavel i-a prevenit pe Galateni cu privire la denaturarea Evangheliei lui Cristos. El i-a avertizat cu privire la îngeri şi apostoli, incluzându-se chiar pe el însuşi printre posibilele instrumente ale înşelăciunii. Era clar că galatenii fuseseră deja înşelaţi şi acest lucru era mai mult decât o simplă influenţă umană. "Cine v-a fermecat pe voi...?" Pavel spunea că îi era teamă pentru corinteni ca "după cum şarpele a amăgit pe Eva cu şiretlicul ei, tot aşa şi gândurile voastre să nu se strice de la curăţia care este faţă de Cristos. În adevăr, dacă vine cineva să vă propovăduiască UN ALT ISUS... cum îl îngăduiţi de bine?" Dacă pericolul a fost real în zilele apostolice, atunci este real şi astăzi. Dacă Cristos Însuşi a fost ispitit ca să Se plece şi să Se închine lui Satan, atunci nici urmaşii Lui nu sunt scutiţi.

   Vom face un pas mai departe. Este foarte posibil ca limitându-se să-L înţeleagă pe Cristos exclusiv pe baza Evangheliilor o persoană sau chiar creştinătatea să aibă de suferit serios. Există un principiu spiritual prezentat în mod explicit în Cuvântul lui Dumnezeu care afirmă că ceea ce vede omul, aceea devine. Iacov o ilustrează punând nuiele decojite înaintea oilor lui Laban pentru a zămisli miei bălţaţi, seini şi pestriţi. De aceea apostolul Pavel îi îndeamnă pe creştini să privească ţintă la Domnul Isus şi sa fie, prin lucrarea Duhului Sfânt, "schimbaţi în acelaşi chip al Lui din slavă în slavă". Apostolul Ioan făgăduieşte că într-o zi, "când se va arăta El vom fi ca El pentru că Îl vom vedea aşa cum arată." Deci este esenţial ca noi să avem o imagine corectă a lui Cristos înaintea ochilor noştri.

   Cea mai clară şi completă descoperire din întreaga Biblie a slăvitului nostru Domn şi Mântuitor, ISUS CRISTOS, o găsim în ultima carte. Nu îndrăznim să trecem peste Evanghelii. Dar niciodată înţelegerea noastră nu va putea fi considerată adecvată până nu vom ajunge la ultimul capitol al Noului Testament. Isus din Nazaret, Cristosul din Galileea a fost interpretat greşit de unii ca fiind aproape un efeminat, bun şi tandru, blând şi uşor de înduplecat.

   Este crucial pentru fiecare creştin din biserica de azi să examineze atributele minunate, care inspiră teamă, ale lui Cristos, aşa cum le prezintă Apocalipsa lui Ioan. El ar trebui să se cerceteze dacă Cristosul la care el a venit este Unul şi Acelaşi cu Cel pe care apostolul L-a văzut şi L-a descris pentru ca toate veacurile să-L contemple. Generaţia noastră are nevoie stringentă de o descoperire proaspătă, scripturală şi grandioasă a Domnului Isus Cristos.