Spre Glorii
Autor: Horlaci Dumitru
Album: Am răsărit
Categorie: Diverse
Floarea vieții dojenită,
Aplecatâ de ocării.
Pierde rumene petale,
Spulberând-u-se in zări.
Începutul, se-nțelege,
Ancorat in gingăsie.
Repezind-u-se afară
Înspre viața ce-o să vie.
Curcubeie coborăte,
Râul naște crescător.
Adâncind pe cer culoarea,
Albăstriu-lui izvor.
Răsăritul cântă imnuri,
Slava de la început.
Asfințitul poartă doliul,
Florilor ce au căzut .
Intre naștere si moarte,
Ajungând la apogeu.
Orice clipă lasă urme,
Arătând un drum mereu.
Nu contează țesătura,
Haina care ai purtat.
Chiar garoafă de-ai fost,
Sau un Crin imaculat.
Pe al timpului aripă,
Gândurile se-ofileșc.
Ia limanurile sfinte,
Pașii noștri se opresc.
Ochii noștri nu văzură,
Alte locuri mai frumoase.
Si pălind in prag de glorii,
Vechiul țărm se va retrage.
Obosiți urcând cărarea,
Chiar de-i grea dar duce-n sus.
Sângerănd străpunsi de spini,
Vom ajunge la Isus.
De M.Horlaci.
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/125918/spre-glorii