Dispreţ pentru onorurile ce ţi se pot da în vremea de acum

   Fiule, nu pizmui pe alţii, văzându-i onoraţi şi înălţaţi, în timp ce tu eşti dispreţuit şi umilit. Înalţă-ţi inima spre Mine la cer şi atunci faptul că eşti dispreţuit de oameni pe pământ nu te va mai întrista.

   Doamne, ca şi când am fi loviţi de orbire, aşa de lesne şi de repede ne amăgeşte deşărtăciunea. Dacă mă cercetez bine, văd că nimeni nu mi-a făcut vreodată nedreptate şi de aceea n-am de ce să mă plâng înaintea Ta. Dar fiindcă deseori am păcătuit împotriva Ta, drept este ca orice făptură să se ridice împotriva mea. Cu bună dreptate deci mi se cuvine ocară şi dispreţ, iar Ţie laudă, cinste şi mărire. Şi până nu voi aduce inima mea în stare să sufere fără să se tulbure şi fără să se necăjească, ocara, dispreţul, nebăgarea în seamă din partea oricui, până atunci nu voi putea ajunge la pacea statornică a inimii, la lumina duhului şi la deplina unire cu Tine.