Nu te ocupa prea mult de lucrurile exterioare

   1. Fiule, este mai bine pentru tine să nu ştii multe lucruri, să te socoteşti mort faţă de lume şi lumea s-o socoteşti ca răstignită faţă de tine. Bine este iarăşi să nu auzi tot ce se vorbeşte, ci să te gândeşti la păstrarea păcii tale. Este de folos să-ţi întorci ochii de la ceea ce nu-ţi place şi să  laşi pe fiecare cu părerea lui, decât să te iei la ceartă cu el. Căci dacă stai bine cu Dumnezeu şi laşi totul pe seama judecăţii Lui, vei putea mai uşor, să rabzi să fii biruit.

   2. Doamne, unde am ajuns! Iată pentru o pagubă vremelnică, omul plânge cu lacrimi. După un câştig mic şi neînsemnat aleargă şi  munceşte de-l trec sudorile, dar paguba sufletului o dă uitării şi abia târziu şi cu anevoie se întoarce la Tine. La ceea ce este de puţin folos sau nu-i este de nici un folos, este cu băgare de seamă, şi la ceea ce-i este de neapărată trebuinţă nici că se gândeşte, şi aceasta, pentru că este preocupat numai de lucrurile exterioare, şi, dacă nu se întoarce la timp, rămâne cu plăcere cufundat în ele.