La ceruri să mă duci când vei veni!
Autor: Florența Sărmășan
Album: Calea iertarii
Categorie: Slujire
La ceruri să mă duci când vei veni!


Aş vrea să fiu cu Tine-n orice clipă,
Aş vrea să-mă însoţeşti, în orice zi.
Dacă Te am pe Tine, nu mi-e frică,
Chiar de necazul aprig, m-ar lovi.

Mi-e teamă Doamne, de nu eşti cu mine,
Mi-e teamă de Satan cel crud şi rău
El vrea ca să distrugă tot ce-i bine
Creaţia Ta Doamne, Tatăl meu.

Nu mă lăsa o clipa, pustiit
Tu să mă ţii pe bratul Tău duios
O clipă de mă laşi, m-am prăpădit
Ai milă Domnul meu, Isus Hristos!

Ştiu, am greşit în faţa Ta profund
N-am ascultat Cuvântul ce l-ai dat
Şi am simţit ades, cum mă afund,
Dar, mâna Ta cea bună, m-a salvat.

Şi lacrimi calde pe obraji îmi curg,
Clipe de har, Tu încă ai lăsat
Când trece ziua, seara în amurg,
Îţi mulţumesc, căci viaţă mi-ai mai dat.

Să mă apropii şi mai mult de Tine,
Duhul să-L simt, care mă cercetează
Tu ai avut mereu milă de mine
Şi bunătatea Ta, mă înduioşează.

Plâng Doamne, plâng cu inima smerită,
Mă iartă pentru tot ce am făcut
Căci viaţa mea de Tine e plătită
Tu, Te-ai jertfit, dar vină n-ai avut

Al Tău sunt Doamne, nicicând nu mai plec
N-am să Te las, cu Tine voi rămâne,
Slujindu-Ţi, viaţa mea o s-o petrec
La ceruri să mă duci când vii, cu Tine.

Amin

Câmpia Turzii, 22 august 2014
Preluat de la adresa: https://www.resursecrestine.ro/poezii/128098/la-ceruri-sa-ma-duci-cand-vei-veni