Fericirea înseamnă Dumnezeu. Deseori poate avem aşteptări, visăm mult la acest subiect... fericirea. Fericirea e relativă, goana după fericire ne lasă deseori cu sufletul gol. Adunăm speranţe în suflet, visăm atât de frumos cu ochii deschişi, căutând fericirea... Dar dacă-L ai pe Dumnezeu în inimă, te poţi bucura şi de lucruri mărunte, poţi învăţa să fii mulţumit şi de ce nu fericit. Pune-ţi speranţele în El, alegându-L ca Prietenul tău,.. sigur nu te va dezamăgi niciodată! Poate mulţi din cei care au fost prietenii tăi, ţi-au înşelat aşteptările şi ţi-ai dat seama că nu merită să le mai acorzi încredere, dar Domnul Isus e un Prieten Adevărat, pe care poţi conta în orice clipă! Apoi cei dragi, adică familia e alături de tine, te poţi baza clipă de clipă pe ea. Ei sunt cei care simt cu tine, sprijinindu-te în rugăciune. Preţuieşte-o şi mulţumeşte Domnului în fiecare clipă pentru ea! Bucură-te de lucrurile mărunte, mulţumind Domnului şi fii recunoscător că eşti atât de binecuvântat şi că îţi poartă de grijă într-un mod atât de minunat! Mulţumeşte-I pentru grija părintească şi dragostea Sa necondiţionată! Ce mare har să fii copilul Lui! Fiecare visează la fericire. Problemele şi încercările vieţii nu trebuie să ne paralizeze gândirea sau mersul înainte. Viaţa are bune şi rele, fericire şi durere, ea ne învaţă să descoperim cine suntem de fapt cu adevărat! Şi ne învaţă de asemenea că noi trebuie să fim dependenţi de Hristos, să ne încredem în El şi să nu uităm că fericirea şi împlinirea o avem doar prin El şi cu EL! În viaţă putem fi fericiţi învăţând să fim mulţumitori. Nu trebuie să abordăm viaţa ca victime ale nefericirii, sau să ne autocompătimim, ci ca un adevărat luptător, care-L iubeşte pe Hristos, se încrede în El şi nu se lasă înfrânt! Adevărata fericire e Hristos! Fericirea constă în apropierea şi cunoaşterea Lui Dumnezeu, în împlinirea Cuvântului Său dădător de viaţă şi mai ales în iubirea Lui pe care noi trebuie să o arătăm celor din jur. Pentru a fi fericiţi trebuie să împlinim voia Lui. Apoi bucuria Lui să se manifeste în vieţile noastre, pe chipul nostru, în inima noastră, deoarece suntem copiii Lui mântuiţi, răscumpăraţi la cruce. Umblarea cu Dumnezeu e cea mai mare binecuvântare şi fericire! Nu plânge după lucrurile pe care nu le ai, ci bucură-te de cele pe care le ai! Construieşte totul pe ceva trainic, fii înţelept, învaţă să fii mulţumitor, să te bucuri de puţin, să fii cumpătat! Învăţând să fim mulţumitori, descoperim bucuria şi împlinirea, descoperim secretul fericirii. Viaţa te poate lua pe nepregătite! Ce ai făcut cu viaţa ta? Eşti fericit? Construieşti pentru cer? Care este destinul tău? Cauţi fericirea? Există oameni care pun mare preţ pe bogăţie şi putere. Dar totu-i deşertăciune şi goană după vânt! Când plecăm de aici, nu vom lua nimic cu noi dincolo... Bogăţia şi fericirea noastră trebuie să rămână Hristos! El e fericirea supremă! Când Îl ai pe El, ai totul, ai fericrea veritabilă, nu una trecătoare!