Ca semn al mulţumirii

Ca semn al mulţumirii ce-Ţi purtăm,
Că ne conduci sub steagul biruinţei,
Ne-am adunat şi azi să-Ţi închinăm,
Nu rodul muncii, Roadele credinţei !

Dar nu doar astăzi recunoaştem darul,
Ci-n orice clipă. Porunceşte-ne Tu firii,
Să îţi jertfim necontenit pe-altarul
Nu rodul muncii, roadele iubirii.

Cu mulţumiri ne-aşternem fiecare,
Pentru ce-ai dat, dar să nu dăm uitării,
Că Tu aştepţi, privind la adunare,
Nu rodul muncii, rodul ascultării.

Smeriţi, noi Te rugăm, întipăreşte-Ţi faţa,
În noi, supuşi să-Ţi fim în duh Ţie, nu firii,
Căci Tu aştepţi, privindu-ne viaţa,
Nu rodul muncii, roadele trăirii.

Îţi mulţumim cu drag şi Te rugăm,
Îmbracă-ne cu haina sârguinţei,
Ca viaţa toată noi să-Ţi închinăm,
Nu rodul muncii, rodul pocăinţei.

Te mai rugăm, căiţi şi astă dată,
O Tată bun, să ierţi, de-am dat uitării,
Că tot ce-avem , din mâna Ta bogată,
E rodul sfânt al binecuvântării !



AMIN !