Fiindcă mulţi s-au apucat
De Biblie s-alcătuiască
Istorii,cărţi şi povestiri
Ce lumea-ntreagă să citească;

M-alătur azi cu drag şi eu
Ca împreună s-ascultăm
Istoria l-acest trofeu
Ce azi cu toţii venerăm.

Cum toate au un început
Şi un sfârşit în general,
Mă-ntorc o clipă în trecut
Chiar în grădina lui Adam.

Acolo unde Tatăl Sfânt
A început al său şantier
A creat falnicul pământ
Întinderea numită cer.


În şase zile a creat
Te miri de cum a izbutit.
În urmă-a binecuvântat
A şaptea zi s-a odihnit.

A creat om cu duh de viaţă
Vieţuitoare fel de fel
A creat pomi şi cu verdeaţă
Şi-n mijloc pomul cu mister.

„ Din el să nu mănânci defel”
Porunca Domnului veni,
„Atunci când vei mânca din el
Fără-ndoială vei muri”.

Lucrarea este pe sfârşit
Şi Adam începe să numească
Dar pentru el nu s-a găsit
Un ajutor să potrivească.


Atunci Stăpânul a trimis
Un somn adânc peste Adam
Şi ajutorul cel promis
L-a întocmit din coasta sa.

Ce mult se bucurase omul
Admirând cu drag femeia
Am văzut şi noi cum Domnul
Îi dăduse mângâierea.

Toate-ncep să potrivească
Şi să prindă un contur
Şarpele vrea s-amăgească
Pe femeie c-un susur.

„Ştii porunca cea divină
Despre pomul interzis,
Poţi mânca din el senină
Căci nu este cum s-a zis”.


Nu stă mult să se gândească
Şi din pom gustă degrabă
Iar bărbatul gură cască
A mâncat fără zăbavă.

Legea sfântă-i încălcată
Toate iau un alt traseu
Creaţia toată-i clătinată
Şi aşa vorbeşte Dumnezeu:

„Cu multă trudă şi sudoare
Să îţi câştigi al vieţii trai”
Porunca-ntoarcere nu are
Şi apoi i-a izgonit din rai.

Adam şi Eva apoi trăiră
Şi fii şi fiice au avut
Iar când aceştia se-nmulţiră
Doar gânduri rele au avut.


Iar Domnul plin de amărăciune
Îi pare rău de ce-a făcut
Pământul plin de stricăciune,
Să-l nimiceasc-a hotărât.

Pe Noe însă însă îl iubeşte
Şi să-l salveze s-a gândit
De planul Său îl lămureşte
Să construiasc-a poruncit:

„Corabie cu cămăruţe
Şi rezistentă la potop
Să fie-n rânduri suprapuse
Cu o fereastră de un cot.

Să intre-n ea din ce trăieşte
O copie din orice soi
Pe fii tăi şi pe neveste
Şi de mâncat să luaţi cu voi”.


Iar ploaia a-nceput să cadă
Acoperind pământu-ntreg
Şi moartea l-a cuprins îndată
N-a mai rămas nimic pe el.

Şi Domnul plin de bunătate
Cu Noe şi familia sa
La adăpost plutind pe ape
Le-a protejat corabia.

Un legământ cu Noe face
Când pe uscat a coborât
Nu vor mai fi căderi de ape
Să nimiceasc-acest pământ.

„Căci curcubeul Meu sluji-va
Ca semn în norii duşi de vânt
Să-mi amintesc prin el de ziua
Când am făcut un legământ”.


Continuă viaţa printre oameni
Şi-un turn încep a construi
Dar Domnul are alte planuri
Şi i-a-mprăştiat printre câmpii.

Căci planul Domnului e tainic
Un neam vrea ca să fie-al Lui
Pe Avram El îl găseşte vrednic
Să fie tatăl neamului.

Afară din Haran îl scoate
Pe Avram şi tot alaiul lui
Înspre Canaan drumul străbate
Condus de Duhul Domnului.

Îl ia cu el pe Lot nepotul
Şi împreun-au împărţit
Pământul dăruit de Domnul
În pace-apoi s-au despărţit.


Iar Domnul şi-a adus aminte
Că a promis la Avram un fiu
Şi fiindcă Dumnezeu nu minte
I-a demonstrat că El e viu.

Apoi la vremea hotărâtă
Isac se naşte lui Avram
Şi-avea să-i fie de nevastă,
Rebeca din Padan-Aram.

Din el se naşte Iacov,tatăl
Poporului lui Dumnezeu
E neamul cel dorit şi iată-l
Crescând din zi în zi mereu.

Istoria este foarte lungă
Poporu-ajunge în Egipt
La Faraon să-i fie slugă
Şi prin munci grele asuprit.


La ceruri strigăte se-nalţă
Şi Domnul a privit la ei
Pe Moise-ndată îl învaţă
Şi îl trimite la ai Săi.

În grabă Moise îşi adună
Nevasta şi cu-ai lui copii
La Faraon s-a dus să-i spună
Ce Dumnezeu îi porunci.

Dar Faraon se împietrise
Ca Domnul să-şi arate slava
Când moartea sumbră coborâse
Pe egipteni îi prinde groaza.

Israel spre Canaan porneşte
Iar Domnul e mereu cu el
Îi dă porunci şi-l sfătuieşte
Să-i fie un popor fidel.


Cu Iosua-n ţara cea promisă
Ei au intrat învingători
Cu Domnul cale-a fost deschisă
Cât timp au fost ascultători.

Cu timpul inima-şi dedase
La bali şi dumnezei străini
De Domnul Israel uitase
Cum fac şi azi unii „creştini”.

Judecători cu-nţelepciune
Parcă i-a domolit niţel
Printre robii şi amărăciune
Se naşte pruncul Samuel

Şi Domnu-ncepe să se arate
Lui Samuel prin sfânt Cuvânt
Pe filisteni i-a dat la moarte
Prin jertfa de pe altarul sfânt.


Un împărat ceru poporul
Să fie peste ei stăpân
Înlocuind astfel pe Domnul
Şi adoptând stilul păgân.

Dar Domnul îşi găsi plăcerea
În David,fiul lui Isai
Prin el Şi-a arătat puterea
În Israel şi peste plai.

Iar Solomon un templu face
Ca locuinţă Domnului
Israel a trăit în pace
În timpul guvernării lui.

Poporu-astâmpăr însă n-are
Recidivează în păcat
Şi cât au stat în neascultare
Tot în robii a fost purtat.


Iehova prin profeţi destoinici
I-a întărit şi ridicat.
Ei tot nu au rămas statornici
Pe Dumnezeu l-au întristat.

Un plan de mântuire are
Stăpânul pentru al Său popor
Să le trimită o salvare
Pe Fiul său ca ispăşitor.

În El să creadă omenirea
Ca să îi spele de păcat
Prin El s-aducă mântuirea
Acesta-i planul minunat.

Israel însă nu-L primise
Ca Împărat şi Salvator
L-au răstignit întins pe-o cruce
În locul nostru-a tuturor.


Prin împietrirea lor azi suntem
În rândul celor mântuiţi
Şi prin credinţa-n El noi mergem
În ţara celor veşnic sfinţi.

Noi azi prin sfinţii Lui apostoli
Eredităm Cuvântul sfânt
Citindu-l devenim discipoli
Biserica de pe pământ.

Suntem chemaţi să fim lumină
În lumea plină de păcat
S-avem mereu candela plină
Căci suntem fii de împărat.

Purtăm în noi comoara sfântă
Suntem născuţi din Dumnezeu
Suntem toţi invitaţi la nuntă
Să fim dar credincioşi mereu.

Credinţa fără fapte-i moartă
Şi dracii cred în Creator
Iar cine are duh de ceartă
Nu se adapă din izvor.


Îi demonstrăm loialitate
Doar în cântări şi-n poezii?
Avem credinţă dar şi fapte?
Suntem virtuali sau suntem vii?

Te-ndemn acum la pocăinţă
De vrei cu Domnul ca să zbori
De nu te pleci în umilinţă
Nu-l poţi întâmpina pe nori.

Căci veşnicia nu-i o glumă
Nici basm,iluzie sau joc
Nu vreu să fii lăsat în urmă
Ci vreau la nuntă să ai loc.

Alege astăzi calea-ngustă
Şi-ndrăgosteşte-te de ea
Azi vino la Isus şi gustă
Din pacea şi iubirea Sa.


Căci vine Răscumpărătorul
Şi-a pregătit l-ai Săi răsplata
Să strige astăzi tot poporul
Căci vine Domnul,Maranata!