Chiar dacă anii au albit în plete
Şi trupul uneori e obosit
Mi-e inima o flacără nestinsă
Ce poartă-n ea un dor nemărginit...

Chiar dacă nepăsarea-acestei lumi
Mă doare...şi m-apasă...şi e greu
Eu am un Prieten care mi-e alături,
Un Prieten ce e Însuşi Dumnezeu!

Mi-a arătat ce-nseamnă fericirea
Şi mi-a dat aripi ca să pot zbura...
M-a ridicat cu dragoste pe Stâncă
Pe Stânca care e Iubirea Sa!

Chiar dacă anii vor mai ninge încă
Şi drumul va fi greu, anevoios
Cu bucurie voi străbate calea
Căci am un Prieten...pe Isus Cristos!

Vulcan-4-11-2014
Mary