Spoiala Andrei si Teodora
Tu- ca Avraam si ea ca Sara..
Asa as vrea sa va vedem uniti
In acest drum pe care-o sa porniti

Sa nu va-nspaimantati deloc
De-ar fi sa mai cadeti in gropi
Chiar valea umbrei mortii de-o strabateti
O umbra nu va poate face rau
De-aceea, de la cale nu v-abateti!

De v-ar lipsi vreodata banii
Poate-o sa pierzi vreo 3 salarii,
Nici asta nu-i motiv de-ngrijorare
Caci Cel ce-a dat mana-n pustie
si i-a trimis corbi lui Ilie
E Dumnezeul nostru mare!

Nici imparatul David in trecut
Cand medita cum i-au trecut toti anii
Ne-a pus atunci pe randuri psalmii
Si-a spus : ``Eu am imbatranit
Dar n-am vazut pe cel neprihanit
De Dumnezeu sa fie parasit!``

Si-oricat ar fi de scumpa hrana
Oricat ai fi de insetat
Oricat de rara ar fi mana
Sa nu va pierdeti harul dat
Caci celui care noi slujim
E Dumnezeul cel bogat!
Deci hrana aveti, sa nu va temeti
Dar trebuie de sus s-o cereti

Cum Sara se ducea in templu
Sa staai cumnata-n rugaciuni
Caci cel ce sta deasupra lui
E Cel ce face semne si minuni!

Sa nu te scalzi ca si Batseba
Cand stii c-Andrei este plecat
Ci roaga-te cum se ruga
Ana pentru-al ei barbat!

Iar tu, Andrei, s-asculti de Dumnezeu
Caci Avraam isi dadea chiar si fiul
Oricat i-ar fi fost lui de greu
El, Dumnezeu, a fost intaiul

Caci Domnul va purta de grija
Cand jertfa tu vei vrea sa-i dai
Da-I Lui o jertfa cum e ascultarea
Caci ea te poate duce-n rai!

Sa poti sa spui ca si Iosua
Poporului ce te-o vedea:
``Atat eu cat si casa mea
Sluji-voi Domnului totdeauna``

si astfel binecuvantari o sa primiti
chiar daca n-o sa fie viata doar cu flori
dar daca amandoi veti fi uniti
e mai usor sa duci jugul in doi

De-aceea voi sa va ganditi
Ca prin necazuri de va trece firea
Acela care v-a unit
e-Acela ce uraste despartirea!