Așteaptă-mă Isuse, dincolo de mine,
Când fi-va zdrobit eul în al durerii teasc,
Dezleg ultima sfoară ce-n Babilon mă ține
Și precum mor în fire, în Dragoste, renasc.

Deschide Cale, Doamne, prin valurile-spume,
Spre dimensiunea Iubirii adevărate,
Oferă-mi piatra albă cu tainicul meu nume,
Prin Sângele iertării, spălării de păcate.

Curge-mă Isuse, din lacrimi și suspine
Pe marea ca de sticlă, în Apele de Sus,
La Tronul unde stau burdufurile pline,
Unde neîncetat, în mijlociri m-ai pus.

Poartă-mă Isuse, dincolo de cuvinte,
În graiul ce pătrunde în suflet ca o Rază,
Să mă îmbete cântul, peste un rod de minte,
Când Dumnezeu adânc mă cercetează.

Trimite-mă la lucru, căci este înspre seară,
Să câștig o pâine în trudă, cu sudoare,
De vor seca Izvoare ori foamea să mă doară,
Privește-mă Stăpâne, cu milă și-ndurare.

Cheamă-mă sfânt Părinte, dincolo de blestem,
În Paradisu-n care cercul se închide,
Din suferințe mute, din lumea-n care gem,
Din pribegii, din ale vremilor firide.

Du-mă cu Tine Doamne, dincolo de vis,
Unde se joacă raze prin iarba de mătasă
Și mă așteaptă totul, așa cum mi-ai promis,
Uitată este rana, lacrima este ștearsă.

Ridică-mă Isuse, dincolo de știință,
Pe-o culme-n absolutul cunoașterii totale,
Dă-mi prin Tine Doamne, deplină biruință,
Pe Muntele Cel Sfânt, să mă ridici din vale.

Leagănă-mi barca, Doamne, pe Râul din Cetate,
Unde sub pomul Vieții, să stau la pieptul Tău
Și să ne înfruptăm, ceresc, din rodii coapte,
Căci Te ador Isuse, Fiul Lui Dumnezeu.

Amin!