SCRISOARE MAMEI…

Te-asigur, nu e raritate
Adesea te-am în fața mea
Îmi spui cuvinte delicate
Și știu că-s din eternitate
Unde nu vine vreme grea.

Văzându-ți zâmbetul duios
Care inspiră-ncredințare
Îmi amintesc c-a fost frumos
La umbra nucului umbros
S-ascult mirifica-ți cântare.

Nu pot să uit cum mă-ndemnai
Să nu las dorul să se stingă
Ci să trimit, mereu, spre Rai
Tot ce-i sublim din scurtul trai
Și sufletul comori să strângă.

Acele vremuri dragi s-au dus
Când, fericiți, munceam grădina
Priveam spre soare, la apus
Și-odată, foarte ferm, mi-ai spus
Nicicând să nu resping Lumina.

Știind că-n orice timp mă vezi,
Că ești cu mine-n pribegie
Mă plimb, agale, prin livezi
Că și-azi mă binecuvintezi
Cu clipe dragi de nostalgie.

Din veșnicii în veșnicii
Conecția nu se va stinge
Iar taina sfintei părtășii
Va genera credincioșii
Să pot Limanul a-l atinge.

George Cornici/6 Martie, 2015