Mâinile
Autor: Pavel Mariana Florica
Album: Poeziile Alinei
Categorie: Copii
Mâinile
Tare mai sunt minunate
În corp, organele toate!
Dar cele mai hărnicuţe
Şi parcă şi mai drăguţe,
Sunt cele două mânuţe!
(Cumva, mi se pare mie?
Ba nu, toată lumea ştie!)
N-ai putea nici a lucra,
Nici a bea, nici a mânca,
Două mâini de n-ai avea!
Cât de harnice sunt ele,
Cele zece degeţele!
Cinci, la fiecare mână!
Câte două când se-adună,
Orice lucruri mici adună!
Trei degete, pixu-l ţin
Şi scriu mult, sau mai puţin.
Cu patru, presară sare
Mama, când face mâncare,
Să-i crească fetiţa mare!
Iar cu cinci, cu mâna toată,
Orice treabă-i rezolvată!
Şi de pui şi-a doua mână,
Pe-orice treabă eşti stăpână!
În decurs de-o săptămână
Toată casa e curată
Şi grădina e săpată!
Cât de multe lucruri bune
Poţi să faci în astă lume!
Nici nu ştii a le mai spune!
Poţi s-ajuţi un bătrânel,
Poţi să hrăneşti un căţel,
Poţi să desenezi ceva,
Iar pentru bunica ta
Iei cârpa şi mătura
Şi faci în bucătărie
Ordine, ca-n farmacie!
Iar de ai fraţi şi surori,
Îi ajuţi de multe ori!
Mamei poţi să-i aduni flori,
Ca să-i faci o bucurie.
Tatălui, fără să ştie,
Poţi să-i faci pantofii lună,
Ori poţi să coşi împreună
Cu mătuşa ta cea bună.
“Hărnicia mâinilor
Dă belşug căminelor.
Orişiunde se munceşte
Şi bogăţia sporeşte”
E-un proverb pe româneşte.
“Drumul celui puturos
E ca un hăţiş spinos,
Leneşul multe-şi doreşte,
Dar lenea îl sărăceşte”,
Un alt proverb glăsuieşte.
Dar sunt şi mânuţe rele
Care fac numai belele.
Ştiţi? Eu chiar cunosc o fată
Ce nu-şi strânge niciodată
Hainele,-i dezordonată!
Iar un băieţel poznaş,
Vecin cu noi în oraş,
Foloseşte câte-odată
Mâinile, ca să se bată,
Ori să fure îngheţată!
Asta nu-i o treabă bună,
Că se iscă o furtună
În comunitatea toată!
Familia-i supărată
Şi bătaia încasată!
Deci, morala care e?
Să facem cu mâinile
Doar lucruri folositoare
Ce-aduc binecuvântare
Pentru mic şi pentru mare!
Preluat de la adresa:
https://www.resursecrestine.ro/poezii/134792/mainile